Submarinele ruseşti ar putea fi obligate să părăsească Marea Mediterană

Nave ruseşti în portul Tartus, Siria (Maxar Technologies)
Redacţia
23.01.2025

Submarinele diesel de atac esenţiale ale Rusiei probabil nu mai pot opera în Marea Mediterană, după ce Moscova pare să fi fost dată afară din baza sa navală din portul sirian Tartus, potrivit The Telegraph.

Noul guvern sirian a reziliat un contract de închiriere pe 49 de ani a bazei pe care Kremlinul l-a negociat cu regimul Bashar al-Assad în 2019, potrivit rapoartelor media ruse şi siriene.

Două nave de marfă ruseşti care aşteptau în larg de trei săptămâni au fost urmărite intrând în port marţi şi miercuri pentru a începe o probabilă evacuare.

Aceasta marchează o pierdere majoră pentru Rusia. Portul Tartus a jucat un rol vital ca punct central pentru prezenţa sa militară în Mediterană, pe care a sporit-o în ultimul deceniu pentru a-şi sprijini operaţiunile din Africa.

Rusia a pierdut efectiv utilizarea militară a portului la începutul lunii decembrie, când flota sa s-a retras la 16 kilometri de coastă, în timp ce dictatorul Assad, susţinut de Moscova, a fost răsturnat după o ofensivă fulgerătoare a rebelilor.

Anularea contractului de închiriere ar fi o nouă lovitură pentru speranţele Kremlinului de a păstra portul, pe care îl deţine din 1971, după ce luna trecută a declarat că a ajuns la o „înţelegere informală” cu noul guvern sirian cu privire la utilizarea acestuia.

De la plecarea navelor, rânduri de vehicule şi echipamente militare au fost aliniate în port, aşteptând să fie luate.

Riad Judi, directorul vamal al Siriei, a declarat că veniturile din port vor fi utilizate acum în „beneficiul Siriei”, acuzând Moscova că nu a modernizat echipamentul instalaţiei, aşa cum prevedeau termenii acordului din 2019.

Pentru moment, trupele ruse continuă să opereze la baza sa aeriană Khmeimim din oraşul-port sirian Latakia.

Tartus este singura unitate rusă din regiune capabilă să susţină submarinele sale cu propulsie diesel-electrică, care sunt mai ieftine şi adesea mai silenţioase decât navele cu propulsie nucleară, dar necesită realimentare periodică.

Moscova a menţinut o prezenţă subacvatică aproape constantă de cel puţin două submarine de atac în regiune începând din 2013, până când Novorosisk, purtător de rachete Kalibr, s-a retras la începutul acestei luni.

Fără Tartus, oricare dintre submarinele Rusiei - diesel-electrice sau nucleare - desfăşurate în regiune ar trebui să rămână pe mare, având doar posibilitatea unei vizite ocazionale într-un port prieten care nu ar putea oferi sprijin logistic şi de infrastructură pe termen lung.

"Rusia va avea dificultăţi în a opera în mod durabil"

Fostul ofiţer al Marinei Regale şi expert în războaie navale, Tom Sharpe, a declarat că Rusia ar avea acum „dificultăţi în a opera în mod durabil” orice fel de submarine în Marea Mediterană.

Submarinele cu propulsie nucleară pot opera pe mare mult mai mult timp decât submarinele cu propulsie convenţională fără andocare, dar experţii au declarat că desfăşurările lor ar putea fi împiedicate şi de pierderea oraşului Tartus, care se pare că este capabil să deservească submarine şi nave cu propulsie nucleară.

Ultimul submarin rus cu propulsie nucleară detectat în Marea Mediterană a fost Severodvinsk în 2022, deşi nu este clar dacă acesta a andocat la Tartus.

H I Sutton, un analist naval, care a scris pentru Naval News, a declarat că este posibil ca Rusia să aibă un submarin nuclear care operează în regiune, dar a considerat acest lucru „puţin probabil”.

Posibila pierdere a Tartusului ar putea determina Kremlinul să se străduiască să găsească baze alternative cu aliaţii săi din Africa de Nord.

Algeria are relaţii de prietenie de lungă durată cu Rusia şi porturi care deservesc deja submarinele construite în Rusia ale marinei sale.

Aceste facilităţi ar putea ajuta navele ruseşti, însă accesul ar depinde de permisiunea guvernului algerian, care şi-a exprimat recent îngrijorarea cu privire la influenţa crescândă a Rusiei în statul vecin Mali.

O altă opţiune ar fi Libia, devastată de război, unde Rusia pare deja să-şi sporească influenţa pe măsură ce se retrage din Siria.

Un parteneriat în creştere cu Khalifa Haftar, războinicul care controlează estul şi sudul ţării, ar putea deschide porturile Tobruk şi Benghazi pentru navele de război şi submarinele ruseşti.

Cu toate acestea, analiştii s-au întrebat dacă porturile sunt suficient de mari sau în stare destul de bună pentru a găzdui nave de război şi submarine.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor