SUA nu ar fi trebuit să facă concesii Rusiei cu privire la Ucraina - ministru german

SUA nu ar fi trebuit să facă concesii Rusiei înainte de negocierile de pace, excluzând aderarea Ucrainei la NATO şi acceptând că ţara ar trebui să renunţe la o parte din teritoriul său, a declarat ministrul german al Apărării, notează Guardian.

Boris Pistorius, sosit la o reuniune a miniştrilor apărării din cadrul NATO la Bruxelles, s-a alăturat frustrărilor europene după declaraţia lui Donald Trump de miercuri, în care acesta a spus că este pregătit să negocieze cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin.

„În opinia mea, ar fi fost mai bine să vorbim despre o posibilă aderare a Ucrainei la NATO sau despre posibile pierderi de teritoriu la masa negocierilor”, a declarat Pistorius.

Comentariile sale au fost preluate de omologul său francez, Sebastien Lecornu, care a avertizat împotriva „păcii prin slăbiciune” la sosirea sa la sediul NATO, mai degrabă decât formula „păcii prin forţă” favorizată nominal de Trump.

Miercuri, Trump a declarat că a vorbit cu Putin mai mult de o oră şi că cele două ţări vor începe negocierile pentru a încerca să pună capăt războiului din Ucraina. Pete Hegseth, secretarul american al apărării, a adăugat că este „nerealist” ca Ucraina să îşi restabilească frontierele de dinainte de 2014 şi că nu i se va permite să adere la NATO.

Declaraţiile unilaterale au provocat consternare şi opoziţie în Europa. Un grup al celor mai mari ţări - Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia, Polonia şi Spania - au declarat peste noapte că sunt „pregătite să îşi sporească sprijinul” pentru Ucraina şi s-au angajat faţă de „independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială” a ţării.

„Obiectivele noastre comune ar trebui să fie de a pune Ucraina într-o poziţie de forţă. Ucraina şi Europa trebuie să facă parte din orice negocieri. Ucrainei ar trebui să i se ofere garanţii puternice de securitate”, a declarat grupul de ţări Weimar.

Joi dimineaţă, Hegseth a fost întrebat de reporteri dacă SUA trădează Ucraina. „Acesta este limbajul dumneavoastră, nu al meu. Cu siguranţă nu este o trădare”, a spus el. „Nu există nicio trădare. Există o recunoaştere a faptului că întreaga lume şi SUA sunt investite în pace, într-o pace negociată”.

Trump, a adăugat el, a fost „cel mai bun negociator de pe planetă”.

Kremlinul a declarat că a fost impresionat de poziţionarea lui Trump şi Hegseth în cadrul unei şedinţe de informare. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat că există „voinţă politică” de ambele părţi pentru a ajunge la un sfârşit negociat al războiului.

El a adăugat: „Administraţia americană anterioară a fost de părere că trebuie să se facă totul pentru a menţine războiul. Administraţia actuală, din câte înţelegem, aderă la punctul de vedere conform căruia trebuie făcut totul pentru a opri războiul şi pentru ca pacea să prevaleze.

„Suntem mai impresionaţi de poziţia actualei administraţii şi suntem deschişi la dialog.”

Cancelarul german Olaf Scholz, a fost mai precaut decât Pistorius în reacţia sa imediată la anunţul lui Trump. „Următoarea sarcină este să ne asigurăm că nu există o pace dictată”, a declarat el într-un interviu, subliniind că SUA ar trebui să fie implicate în orice efort de a pune capăt războiului de aproape trei ani.

John Healey, ministrul britanic al apărării, a declarat că Ucraina trebuie să fie „în centrul oricăror discuţii” privind o încetare a focului cu Rusia. „Nu poate exista nicio negociere cu privire la Ucraina fără Ucraina”, a spus el, adăugând că era «datoria noastră ca miniştri ai apărării aici, la NATO, să îi punem în cea mai bună poziţie pentru a asigura o pace durabilă prin forţă».

Trump a vorbit cu Volodimir Zelenski miercuri, după convorbirea sa cu Putin. Preşedintele ucrainean a declarat după aceea: „Donald Trump m-a informat despre ceea ce i-a spus Putin. Credem că forţa Americii este suficientă pentru a exercita presiuni asupra Rusiei şi a lui Putin în favoarea păcii”.

Joi, ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, a declarat că aderarea la NATO rămâne un obiectiv strategic pentru Kiev, fiind cea mai ieftină modalitate prin care alianţa îşi poate garanta propria securitate, deşi Rusia se opune de mult timp.

Aproximativ o şesime din teritoriul Ucrainei este ocupat de Rusia, inclusiv Crimeea, care a fost anexată de Moscova în 2014, şi mari părţi din est şi sud, care au fost confiscate în mare parte după invazia la scara largă din 2022.

Deşi liderii Kievului au semnalat că ar putea fi dispuşi să negocieze asupra teritoriului, până la declaraţiile lui Hegseth de miercuri, ţara şi aliaţii săi s-au angajat oficial să încerce să îşi restabilească frontierele recunoscute la nivel internaţional, dinainte de 2014.

Peste noapte, forţele aeriene ucrainene au raportat că 140 de drone ruseşti Shahed şi momeală au atacat ţara din cinci direcţii. Aceasta a raportat că 85 au fost doborâte, iar 52 de drone momeală au dispărut de pe radar fără nicio consecinţă negativă.