Stelian Ion: Prestaţia lui Voineag, superioară celei a Cristinei Chiriac. Dar dincolo de ambalajul sclipitor, rămâne fondul profund problematic

În contrast cu interviul procuroarei Cristina Chiriac, interviul lui Marius Voineag pentru funcţia de adjunct al Procurorului General al Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost, fără îndoială, o prestaţie mai bine executată din punct de vedere formal, a notat marţi, pe Facebook, deputatul USR Stelian Ion, fost ministru al Justiţiei.
Fostul ministru descrie discursul şefului Direcţiei Naţionale Anticorupţie ca fiind cursiv, o siguranţă în vorbire, terminologie bine stăpânită.
„Dar dincolo de ambalaj, rămâne fondul. Iar fondul este profund problematic”, a remarcat deputatul.
Redăm în continuare descrierea interviului urmărit de fostul ministru al Justiţiei
„Voineag a repetat obsesiv ideea că performanţa se poate face şi fără modificarea cadrului legislativ. A cântat, practic, în struna ministrului care doreşte păstrarea legislaţiei neschimbate. Este o teză convenabilă politic. Dar experienţa ultimilor ani arată exact contrariul: fără ajustări legislative serioase, marile vulnerabilităţi ale sistemului rămân intacte.
Deşi candidează pentru funcţia de adjunct, a vorbit în permanenţă ca şi cum ar candida pentru funcţia de Procuror General. Sub acoperirea 'rolului activ' pe care intenţionează să îl exercite, mesajul real pare a fi altul: influenţarea decisivă a actului managerial din Ministerul Public.
A pus accent pe 'echipele' pe care le-a format. Într-adevăr, pare că au candidat coordonat. Iar această coordonare nu face decât să confirme îngrijorările privind influenţa pe care o va exercita atât la nivelul PICCJ, cât şi indirect asupra Direcţia Naţională Anticorupţie.
Am arătat deja, analizând bilanţul cosmetizat al mandatului său la DNA, că 'DNA 2.0' a însemnat o scădere a eficienţei în combaterea marii corupţii. Rezultate modeste, ambalate spectaculos. Acum pare că doreşte să exporte aceeaşi reţetă la nivelul Ministerului Public. Dacă performanţa la DNA a fost sub nivelul mandatului anterior, de ce am crede că la PÎCCJ lucrurile vor fi diferite?
Declaraţia potrivit căreia 'presiunea mediatică este o ameninţare' spune multe. Într-un stat democratic, presa care semnalează nereguli nu este o problemă, ci un aliat al onestităţii instituţionale. Presiunea mediatică devine incomodă doar atunci când există lucruri de ascuns.
Proiectul său managerial pare armonizat cu cel al Cristinei Chiriac. De altfel, a precizat explicit că speră ca proiectul său să fie în acord cu cel al viitorului Procuror General. Asta ridică o întrebare legitimă: vorbim despre culoare şi niveluri diferite de putere sau despre o arhitectură managerială deja stabilită în care rolul de 'eminenţă cenuşie' îi va reveni lui Voineag?
Propunerea privind utilizarea unui AI 'antrenat' de PÎCCJ pentru domenii foarte nişate, precum piaţa de capital, ridică de asemenea semne de întrebare. În loc să consolidăm specializarea procurorilor, mutăm accentul pe instrumente tehnologice care pot deveni substitute pentru competenţă profesională? Tehnologia poate sprijini actul de urmărire penală, dar nu poate compensa lipsa expertizei umane.
S-a lăudat din nou cu recuperarea produsului infracţional, invocând rezultatele DNA. Datele comparative arată însă că nivelul recuperărilor efective a fost inferior celui din mandatul anterior al DNA. Sechestrul nu înseamnă recuperare, iar indicatorii financiari prezentaţi nu pot substitui realitatea.
Da, prestaţia sa a fost superioară celei a Cristinei Chiriac la nivel de siguranţă şi coerenţă. Dar dacă îndepărtăm forma, rămâne aceeaşi problemă: rezultate modeste împachetate în ambalaj sclipitor şi intervenţii nepermise de influenţare a unor dosare.
Iar controversele legate de activitatea să nu au fost demontate în niciun fel. Ele rămân la fel de actuale.
Menţinerea lui Marius Voineag în echipa de conducere a Ministerului Public nu este o garanţie a reformei reale, ci a continuităţii unei abordări birocratice, de non-combat faţă de marea infracţionalitate, axate pe cosmetizare statistică şi control managerial. Schimbarea autentică nu se face din prezentări PowerPoint şi conferinţe de presă, ci din rezultate concrete, verificabile şi consistente în timp.
România are nevoie de performanţă reală în Ministerul Public, nu de marketing instituţional.”
Reamintim că, luni, procuroarea Cristina Chiriac a susţinut interviul pentru funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Detalii aici.