"Prestaţie deplorabilă la interviu / Există tinichele" - Stelian Ion, despre candidata la şefia Parchetului General

Deputatul USR Stelian Ion, fost ministru al Justiţiei, a atras atenţia luni, pe Facebook, asupra prestaţiei procuroarei Cristina Chirică la interviul organizat de Ministerul Justiţiei pentru ocuparea funcţiei de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ).

Fostul ministru al Justiţiei transmite că, dincolo de impresia „deplorabilă” pe care procuroarea a lăsat-o la interviu, asupra acesteia există şi alte „tinichele” care atârnă mult mai greu de această candidatură, opinând că nu ar fi de luat în calcul pentru o numire în funcţia de procuror general al PÎCCJ.

Stelian Ion dă exemplu a două dosare în care aspiranta la şefia Parchetului Geneneral ar fi avut o prestaţie cel puţin dubioasă.

"Nu văd cum ar putea fi aceasta o candidatură de luat în calcul în mod serios pentru o numire în funcţia de procuror general al PÎCCJ”, concluzionează el.

Redăm postarea deputatului Stelian Ion

„Impresia după vizionarea interviului la care a participat doamna procuror Cristina Chiriac pentru funcţia de procuror general al PÎCCJ a fost una deplorabilă.

A citit prezentarea de pe foaie, a avut numeroase poticneli şi nu a răspuns convingător la unele întrebări.

De exemplu, în prezentare nu a spus aproape nimic relevant despre procurorii anume desemnaţi pentru anchetarea magistraţilor (acel 'SIIJ 2.0' inventat de Cătălin Predoiu). Deşi a fost întrebată pe acest subiect de ministrul Marinescu, a oferit un răspuns subţire, rezumat la două fraze banale.

Întrebată de secretarul de stat Roxana Momeu, cu referire la un paragraf evaziv din proiectul său de candidatură, care sunt standardele europene privind rezultatele măsurabile şi concrete ale activităţii Ministerului Public, a răspuns sec: 'cele prevăzute de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului'. Atât. Un asemenea răspuns ar fi trebuit, în mod evident, dezvoltat.

De asemenea, doamna procuror nu a putut preciza care ar fi prima decizie pe care ar lua-o dacă ar fi numită procuror general. Impresia generală a fost aceea a unui candidat extrem de stresat, cu mult trac, lipsit de substanţă şi anvergură.

Dincolo de prestaţia de la interviu — care poate fi explicată prin presiunea transmiterii live şi prin lipsa exerciţiului comunicării publice — există însă alte 'tinichele' care atârnă mult mai greu de această candidatură.

Doamna procuror pare să nu aibă încă anvergura profesională şi experienţa sistemică necesare pentru a gestiona, la cel mai înalt nivel, complexitatea mediului judiciar, ceea ce ar putea-o face vulnerabilă la influenţe. Loialitatea faţă de Marius Voineag, confirmată din mai multe surse, trebuie lămurită.

În opinia mea, cea mai gravă problemă legată de această candidatură este însă un caz mai vechi, care nu poate fi băgat sub preş, oricât s-ar încerca.

Cazul Episcopului Huşilor

Potrivit unei investigaţii jurnalistice realizate de Ovidiu Vanghele, Diana Oncioiu şi Vlad Stoicescu, deşi ar fi existat informaţii privind abuzuri sexuale săvârşite de episcopul Huşilor asupra unor minori de la seminar, ancheta penală ar fi fost orientată de doamna procuror Chiriac exclusiv împotriva unor preoţi acuzaţi de şantaj, fără a fi pus sub acuzare episcopul pentru faptele de viol. La acel moment, probele ar fi fost ignorate şi ascunse, deşi, potrivit legii, există obligaţia sesizării organului competent pentru continuarea cercetărilor.

Ulterior, în urma presiunii publice, cazul a fost redeschis, iar episcopul a fost cercetat şi condamnat pentru viol la ani grei de închisoare. Dacă se confirmă că existau încă din faza iniţială elemente suficiente pentru punerea în mişcare a acţiunii penale, omisiunea doamnei procuror ar fi una extrem de gravă.

Dosarele privind Chirica şi Alexa

În spaţiul public s-a conturat ideea că doamna Chiriac ar fi avut un rol central în trimiterea în judecată a primarului Mihai Chirica. Este adevărat că a finalizat şi a trimis în judecată un dosar important. Totuşi, trebuie lămurit dacă accelerarea procedurilor a avut loc abia în urma unui control efectuat de conducerea centrală a DNA, care ar fi constatat existenţa mai multor dosare stagnante privind persoane precum Mihai Chirica şi Costel Alexa.

Există opinii susţinute de unele surse jurnalistice, potrivit cărora lentoarea în instrumentarea acestor cauze ar fi avut ca efect protejarea indirectă a celor vizaţi. În ceea ce priveşte speţa Buzatu, sunt semne de întrebare cu privire la cauzele pentru care instanţa a exclus înregistrările realizate de DNA în acel dosar.

Nu văd cum ar putea fi aceasta o candidatură de luat în calcul în mod serios pentru o numire în funcţia de procuror general al PÎCCJ.”