Specialist în justiţie: Mandatul Liei Savonea expiră în 2028, dar şi-a asigurat deja şi al doilea. Doar o minune o mai poate bloca

Fostul jurnalist specializat pe justiţie Ionel Stoica, în prezent consilier al noii conduceri a Agenţiei Naţionale de Achiziţii Publice, a afirmat că Lia Savonea şi-ar fi asigurat deja al doilea mandat la şefia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În acelaşi timp, Ionel Stoica a mai vorbit şi despre manevrele făcute în contextul în care urmează o decizie importantă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pe tema prescripţiei penale după controversatele decizii ale CCR şi ale Înaltei Curţi.

Este vorba despre decizia CJUE în Cauza Lin II, singura care "mai poate schimba ceva în România, în materia penală".

Punctele centrale ale analizei specialistului în justiţie:

- A suferit mult Lia Savonea după ce a pierdut la Curtea Constituţională a României în cazul pensiilor speciale. Este revanşardă şi s-a răzbunat cu prima ocazie, când Înalta Curte a suspendat decizia lui Ilie Bolojan de constituire a Comitetului pentru analiza şi revizuirea legislaţiei din domeniul justiţiei.

- Trebuie să ne obişnuim cu ea şi cu astfel de decizii imprevizibile date de Înalta Curte până prin 2031. Primul mandat, de trei ani, expiră în 2028, dar şi-a asigurat deja şi al doilea. Doar o minune mai poate bloca acest al doilea mandat.

- Dar haideţi să vă spun ce face Lia Savonea vineri. S-a dus, împreună cu toată camarila din jurul ei – Liana Arsenie, şefa Curţii de Apel Bucureşti (cea căreia îi raporta umil fosta judecătoare Ionela Toder: „M-a sunat Lia, mă duc să vorbesc!”), judecători de la Înalta Curte, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, şefi de instanţe din „feuda” Bucureşti – la un eveniment la Facultatea de Drept.

- Are loc ceremonia de decernare a titlului de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Bucureşti domnului Koen Lenaerts, preşedintele Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. La eveniment participă şi Octavia Spineanu-Matei – judecătorul român de la CJUE şi amica Liei Savonea. Ea este una dintre „minţile cenuşii” din justiţia din România care au gândit acest pas.

- Pentru că, aşa cum vă spuneam, CJUE urmează să se pronunţe în cauza Lin II, care vizează aplicarea prescripţiei penale după controversatele decizii ale CCR şi ale Înaltei Curţi. Iar Octavia Spineanu-Matei face parte şi ea din complet. Pe scurt, vor să-l umple de onoruri şi decoraţii pe Koen Lenaerts înaintea unei decizii cruciale pentru statul de drept din România.

- O strategie pe care a avut-o, în 2023, şi fostul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader, fost rector al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”. În mai 2023, l-a chemat la Iaşi pe Koen Lenaerts – conferinţă, omagii şi diploma de Doctor Honoris Causa a Universităţii „A.I. Cuza”. (A fost şi un incident atunci: mai mulţi studenţi au întrerupt discursul lui Koen Lenaerts şi au început să strige spre Tudorel Toader: „Daţi-vă demisia, domnule rector!”, „Demisia!”, „Resign!” etc.)

- Dar trebuie punctat că acest eveniment a fost programat fix înaintea deciziei din cauza „Lin” (C-107/23 PPU), la care a participat activ şi Octavia Spineanu-Matei – judecătorul român de la CJUE şi amica Liei Savonea. În plus, şi-a făcut simţită prezenţa, cu o altă diplomă de cetăţean de onoare al oraşului Iaşi, şi primarul Mihai Chirica – mare colecţionar de dosare penale şi amator avid de prescripţii speciale.

- Din fericire pentru noi, gestul lui Tudorel Toader nu a contat pentru Koen Lenaerts. Câteva luni mai târziu, în iulie 2023, CJUE a decis că instanţele române nu pot aplica reguli sau interpretări naţionale privind prescripţia dacă acestea duc la impunitate sistemică în cauze de fraudă care afectează interesele financiare ale Uniunii. De asemenea, judecătorii sunt obligaţi să lase neaplicate interpretările Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care extind excesiv legea penală mai favorabilă, atunci când acestea contravin obligaţiilor de protecţie efectivă a bugetului UE.

- După cum am mai spus, deşi CJUE s-a pronunţat astfel, Curtea Constituţională a României a continuat cu decizii strâmbe şi a explicat că dreptul constituţional român are prioritate, iar judecătorii nu pot ignora CCR invocând dreptul UE. Şi Înalta Curte a reacţionat prin decizii obligatorii (RIL/HP), stabilind că se aplică legea penală mai favorabilă în forma cea mai extinsă, iar efectele deciziilor CCR privind prescripţia se aplică retroactiv. Ce s-a întâmplat: sute de dosare au fost prescrise, iar „gulerele albe” au scăpat de problemele penale.

- Am făcut o prezentare mai largă ca să vedeţi cu cine luptă Nicuşor Dan şi Ilie Bolojan în demersul de asanare al justiţiei şi cât de abilă este Lia Savonea. Nu mai este de mult o simplă dispută juridică, ci o bătălie pentru direcţia statului de drept. Iar ceea ce vedem astăzi arată limpede că miza nu mai este legea, ci controlul asupra ei.