Spania şi România,destinaţia cea mai frecventă pentru studenţii sicilieni care aleg profiluri din sănătate

Spania şi România sunt destinaţia cea mai căutată de studenţii sicilieni care se orientează către profiluri din domeniul sănătăţii, precum asistenţi medicali sau tehnicieni de radiologie. În prezent, există aproximativ 1.600 de tineri plecaţi din Sicilia pentru a urma cursuri de specialitate şi masterate în Spania şi circa 1.400 în România, potrivit datelor fundaţiei ''Migrantes'', citate de cotidianul La Repubblica.

'În ultimii ani, noii absolvenţi de liceu sicilieni au favorizat facultăţile din domeniul sănătăţii. Medicina, asistenţa medicală, fizioterapia. Este vorba de programe de studii care, într-o perioadă de criză ca aceasta, pot asigura mai mult decât altele un loc de muncă stabil. Sicilia nu are capacitatea de a absorbi cererile. Ar trebui să-şi tripleze structurile pentru a le accepta pe toate', a afirmat Cataldo Salerno, psiholog şi fost preşedinte al provinciei Enna, precum şi unul dintre fondatorii Universităţii Kore, care a apreciat că opţiunile academice ale studenţilor sunt dictate de criză.

''Migrantes'' a estimat la circa 60.000 numărul studenţilor italieni din lume, dintre cei care au decis să se înscrie la o universitate străină sau care, în schimb, au optat pentru programul Erasmus. Aproximativ 18% provin din Sicilia. Totodată, a scăzut atractivitatea universităţilor siciliene şi în rândul studenţilor din alte regiuni. Cu excepţia Universităţii din Messina, uşor accesibilă studenţilor calabrezi, la Catania şi Palermo procentul studenţilor proveniţi din alte regiuni este de 0,7%.

Odată obţinută diploma de bacalaureat, absolvenţii optează pentru cele mai bune universităţi italiene - Milano, Bologna, Padova, Torino, dar şi Pisa, Roma şi Siena. Aici, aproape trei din zece absolvenţi de liceu - şi familiile lor - investesc resurse.

Exodul creierelor lasă Sicilia tot mai incapabilă să-şi păstreze talentele, pentru a îngroşa finanţele marilor centre universitare, mai organizate şi mai eficiente decât cele din sud, prea încete şi haotice prin comparaţie.

Clasificarea celor mai bune facultăţi elaborată de institutul de cercetare socio-economică Censis, în colaborare cu La Republica, plasează Universitatea din Palermo şi cea din Catania pe locul al 7-lea şi respectiv al 9-lea din 11 universităţi mari, cu peste 40.000 de înscrişi. Universitatea din Messina se situează pe locul 14 din 15 centre universitare, cu mai puţin de 39.000 de studenţi.

Conform datelor oficiale ale Ministerului Educaţiei, există aproximativ 36.000 de studenţi sicilieni care studiază în afara regiunii, aproape 25% din cei 167.000 de locuitori ai insulei, care urmează în prezent studii după absolvirea liceului. Ei sunt cu 38% mai mulţi decât în 2007. Pentru a-i convinge să rămână nu sunt suficiente nici măcar taxele care sunt, potrivit asociaţiei ''Federconsumatori'', mai mici în universităţile siciliene cu aproape 70%, comparativ cu nordul, pentru categoriile cu cele mai mari venituri.

De exemplu, pentru a se înscrie la Universitatea din Parma, studenţii trebuie să plătească o taxă anuală de 1.005 euro la facultăţile ştiinţifice şi 890 de euro la cele umaniste. La Palermo taxa variază în medie de la 150 la 300 de euro. Cu toate acestea, studenţii lasă în ''visteria'' a două dintre cele mai prestigioase universităţi private - Luiss şi Bocconi - aproape 12 de milioane de euro. O cifră impresionantă, potrivit La Repubblica, dacă se ia în considerare faptul că, în 2011, fondurile de stat destinate cercetării Universităţii din Palermo au fost de doar 1,2 milioane de euro.

Nelli Scilabra, noul consilier în domeniul formării, a vorbit de o 'adevărată tragedie care sărăceşte an de an Sicilia. Lucrăm la o lege privind cercetarea ştiinţifică. Trebuie să frânăm fenomenul, în caz contrar vom pierde cele mai bune creiere ale noastre'.

'Fondurile destinate universităţilor scad - explică Gianluca Salemi, responsabil pentru îndrumarea universitară la universitatea Luiss - şi este normal ca multe dintre ele să-şi crească publicitatea în alte regiuni''.

Cine sunt studenţii care optează pentru a pleca din Sicilia? Potrivit unei tendinţe evidenţiate într-un raport al Băncii Italiei, peste trei sferturi din absolvenţii de liceu provin din familii cu venituri de peste 50.000 de euro pe an. Sunt copii de medici, avocaţi şi de la vârfurile administraţiei publice. Prin urmare, îşi permit rate anuale şi de 10.000 de euro. Potrivit unui sondaj al ''Federconsumatori'', piaţa este estimată la 360 milioane de euro.

De ce pleacă studenţii? Cele mai recente date ale ''Censis'' şi ale asociaţiei pentru dezvoltarea industriei în sudul Italiei, ''Svimez'' , privind condiţiile sociale din regiune, rata şomajului este de aproape 20%. Atunci când există locuri de muncă unul din 5 este la negru. Un elev din patru părăseşte şcoala înainte de absolvire. Sicilia este în pericol şi în ceea ce priveşte numărul de absolvenţi din domeniul ştiinţifico-tehnologic - doar 8,6 persoane la 1.000 de locuitori. O persoană din trei este constrânsă să trăiască cu un venit lunar de mai puţin de 1.000 de euro. Iar generaţia ''Neet'' - Not in Education, Employment or Training -, tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani care nu studiază şi nu muncesc, ajunge la 35,7%. Numai componenta feminină depăşeşte 37%.