Soldaţi ai Marinei SUA trimişi în Siria pentru a apăra kurzii împotriva atacurilor forţelor turce

Desfăşurarea trupelor şi blindatelor americane are loc după ce lovituri aeriene ale forţelor Turciei în Siria au provocat moartea a 20 de membri ai miliţiei susţinute de americani YPG (Unităţile de Protecţie ale Poporului), au rănit 18 persoane şi au distrus centre de comandă kurde locale. După loviturile aeriene respective, au izbucnit ciocniri între forţele kurde şi turce.

Convoiul de vehicule blindate americane a ocupat poziţii în satul Darbasiyah, în provincia siriană nord-estică Hasakah, la câteva sute de metri de graniţa turcă.

Este pentru a doua oară când trupe şi blindate americane au intervenit pentru a separa forţele turce de cele ale miliţiei kurde YPG, care se află la conducerea Forţelor Democratice Siriene (FDS), cărora americanii le atribuie un rol major în ofensiva pentru capturarea oraşului Raqqa din mâinile jihadiştilor ISIS. În 17 martie, trupe ale Marinei SUA au avansat către oraşul nordic sirian Manbij, în timp ce armata turcă se afla pe punctul de a lupta cu miliţia kurdă pentru controlul oraşului respectiv.

Totuşi, în 24 aprilie, forţa aeriană turcă a intervenit împotriva unei baze a PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan) situată în apropiere de Sinjar, pe muntele Karachok din Irak, distrugând depozite de muniţii şi arme – dar şi împotriva unui centru de comandă al YPG în nord-estul Siriei, declarând că ambele locaţii au fost centre ale unei organizaţii teroriste.

În legătură cu cele două operaţiuni, Ankara a subliniat faptul că Turcia are o mare prezenţă în arenele siriană şi irakiană. De asemenea, Ankara i-a informat pe preşedintele american Donald Trump şi pe cel rus Vladimir Putin că interesele Turciei în acele arene, în ceea ce priveşte securitatea sa naţională, au prioritate în faţa promovării obiectivelor celor două puteri mondiale.

Pentagonul a răspuns în 28 aprilie că SUA doreşte ca FDS să se concentreze pe eliberarea oraşului Tabqa deţinut de ISIS şi eliberarea oraşului Raqqa, capitala de facto a ISIS (cunoscut şi sub numele de Statul Islamic), “şi să nu se lase atras în conflicte în alte zone”.

Zborurile avioanelor de luptă turceşti în spaţiul aerian sirian sunt în mod regulat raportate şi coordonate în prealabil cu centrele de comandă ale forţelor aeriene ruse şi americane stabilite în Siria. Prin urmare, comandanţii YPG au luat la cunoştinţă că nici ruşii şi nici americanii nu au avertizat Turcia să renunţe la planurile de a lovi miliţia kurdă aliată cu SUA. Comandamentul american din Siria a promis YPG-ului protecţie terestră şi aeriană.

După atacul turcilor, administraţia Trump, care consideră că miliţia kurdă este la un pas de a ieşi din alianţa împotriva ISIS, a fost forţată să aleagă între a pierde poziţia de conducere a operaţiunii sau a extinde apărarea americană pentru a evita alte atacuri turce.

Trimiţând un alt contigent al Marinei SUA în Siria, preşedintele Trump a făcut o alegere crucială. În faţa ameninţărilor preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan cu privire la un război total împotriva kurzilor, liderul american a decis să angajeze forţele militare americane în vederea menţinerii miliţiei kurde sub aripa militară a SUA şi să se concentreze în totalitate pe principalul obiectiv al înfrângerii Statului Islamic.

“Avem trupe americane răspândite pe întreaga zonă din nordul Siriei şi care operează împreună cu partenerii noştri din Forţele Democratice Siriene”, declarase capitalul Jeff Davis, purtător de cuvânt al Pentagonului.

Astfel, s-ar putea ca Trump să se confrunte cu o potenţială ciocnire militară între două naţiuni ale alianţei vestice. De asemenea, în curând, s-ar putea să iasă scântei atunci când preşedintele american va sta faţă în faţă cu Erdogan la summitul NATO din Bruxelles, care a fost programat pentru 25 mai.