Serviciile de informaţii ale SUA: Războiul cu Iranul nu a dus la reducerea potenţialului nuclear al acestuia
Războiul SUA-Israel împotriva Iranului nu a afectat capacitatea acestuia de a crea arme nucleare într-un termen scurt, au declarat trei surse Reuters familiarizate cu datele serviciilor de informaţii americane.
Potrivit acestora, Teheranul ar avea în continuare nevoie de aproximativ 9–12 luni pentru acest lucru — o evaluare similară a fost făcută după bombardamentele asupra ţării din iunie 2025. În acelaşi timp, preşedintele american Donald Trump, lansând operaţiunea militară pe 28 februarie, a declarat drept unul dintre obiective distrugerea potenţialului nuclear al Iranului.
Sursele notează că, în timpul atacurilor, stocurile de uraniu puternic îmbogăţit au rămas intacte, inclusiv pentru că SUA a lovit în principal infrastructura militară convenţională. Israelul a continuat să lovească unele obiective nucleare, însă acestea nu au fost ţinte majore, ca în vară, când au fost afectate centrele de cercetare-cheie din Isfahan, Natanz şi Fordow.
Anterior, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) nu a reuşit să confirme locaţia a 440 kg de uraniu îmbogăţit până la 60%, suficient pentru producerea a 10 bombe nucleare. O parte se află, potrivit estimărilor, în depozite subterane din Isfahan. Fără distrugerea sau confiscarea acestor stocuri, încetinirea semnificativă a programului nuclear al Iranului este imposibilă, subliniază sursele.
„Aceste materiale se află probabil în depozite subterane adânci, unde muniţiile americane nu pot pătrunde”, a remarcat fostul analist de rang înalt al serviciilor de informaţii americane Eric Brewer, citat de The Moscow Times.
El consideră, de asemenea, că Iranul dispune în continuare de toate capacităţile pentru a crea arme nucleare.
În ultimele săptămâni, Casa Albă a analizat posibilitatea desfăşurării unor raiduri terestre ale forţelor speciale pentru a extrage uraniul puternic îmbogăţit. Totuşi, astfel de operaţiuni sunt asociate cu riscuri ridicate.
La începutul lunii aprilie, Statele Unite au transmis Iranului un plan în 15 puncte pentru încheierea războiului. Acesta includea demontarea instalaţiilor nucleare din Natanz, Isfahan şi Fordow, precum şi transferul uraniului puternic îmbogăţit. Aceleaşi propuneri au fost discutate în cadrul negocierilor directe dintre ţări, pe 12 aprilie, în Pakistan.
Potrivit unor surse citate de The New York Times, Washingtonul a cerut, de asemenea, un moratoriu de 20 de ani asupra îmbogăţirii, însă Teheranul a acceptat doar restricţii pe cinci ani.
Trump a declarat că americanii vor scoate uraniul „cu excavatoare” şi îl vor transporta în SUA, iar Teheranul „nu va primi nimic în schimb”. Ministerul iranian de Externe a subliniat că uraniul îmbogăţit „nu va fi transferat nicăieri şi în nicio circumstanţă”.
În prezent, între SUA şi Iran este în vigoare un armistiţiu, pe care Trump l-a anunţat pe 7 aprilie şi ulterior l-a prelungit pe termen nedeterminat. Cu toate acestea, tensiunile dintre părţi rămân ridicate, inclusiv din cauza blocării de către Iran a Strâmtorii Hormuz, care asigura 20% din livrările mondiale de petrol şi GNL. Închiderea acestei artere comerciale a dus la creşterea bruscă a preţurilor la hidrocarburi, provocând o criză energetică globală.
Ca răspuns, SUA au instituit o blocadă asupra porturilor iraniene. Trump a subliniat că aceasta va rămâne în vigoare până când Teheranul va accepta să încheie un acord care presupune renunţarea la programul nuclear.
