Senat: Proiectul privind înăsprirea sancţiunilor pentru infracţiunile de evaziune fiscală, retrimis la comisii

Plenul Senatului a decis, în şedinţa de luni, retrimiterea propunerii legislative care prevedea înăsprirea sancţiunilor pentru o parte dintre infracţiunile de evaziune fiscală la comisia de specialitate, pentru întocmirea unui raport suplimentar.

Propunerea de lege primise iniţial un raport de respingere din partea senatorilor din Comisia pentru buget, ceea ce l-a determinat pe senatorul Dan Voiculescu, unul dintre iniţiatorii proiectului, să îşi prezinte demisia din acest for.

Propunerea legislativă privind modificarea Legii pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale nr. 241/2005 a fost iniţiată de senatorii Dan Voiculescu, Ioan Ghişe, Vasile Nistor şi Şerban Rădulescu.

Potrivit textului de lege, contribuabilii care nu ar fi refăcut, cu intenţie sau din culpă, documentele de evidenţă contabilă distruse, în termenul înscris pe documentul de control, ar fi riscat închisoare de la şase luni la cinci ani, fapta constituind infracţiune.

De asemenea, s-ar fi pedepsit cu închisoare de la un an la şase ani refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente documentele legale şi bunurile din patrimoniu, în scopul împiedicării verificărilor financiare, fiscale sau vamale, în termen de cel mult 15 zile de la somaţie.

O altă prevedere viza pedepsirea cu închisoare de la un an la şase ani împiedicarea, sub orice formă, a organelor competente de a intra, în condiţiile prevăzute de lege, în sedii, incinte ori pe terenuri, cu scopul efectuării verificărilor financiare, fiscale sau vamale.

Aceeaşi sancţiune ar fi riscat-o şi cei care comiteau infracţiunea de reţinere sau nevărsare, cu intenţie, în cel mult 30 de zile de la scadenţă, a sumelor reprezentând impozitele sau contribuţiile.

Iniţiatorii propunerii de lege ar fi dorit ca, în cazul în care s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia să se majoreze cu cinci ani. În situaţia în care prejudiciul ar fi fost mai mare de 500.000 euro, atunci iniţiatorii propuneau ca limitele amintite să fie majorate cu şapte ani.

Legea are un caracter organic, iar Senatul este prima Cameră sesizată în acest caz.