Şeful BNR: Rata anuală a inflaţiei îşi va prelungi scăderea lentă în trimestrul I. Când ar putea adera România la zona euro

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a prezentat noul Raport trimestrial asupra inflaţiei, în cadrul unei conferinţe de presă în care a explicat evoluţiile recente ale preţurilor, revizuirile de prognoză şi deciziile de politică monetară.

Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflaţiei îşi va prelungi scăderea lentă în trimestrul I 2026, iar în trimestrul următor va consemna o creştere, pe fondul influenţelor decurgând din efecte de bază, precum şi din evoluţia cotaţiilor unor mărfuri şi din eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază, ce se suprapun efectelor directe generate în trimestrul III 2025 de expirarea schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi de majorarea cotelor de TVA şi a accizelor, a consemnat Antena 3.

Raportul asupra inflaţiei februarie 2026 a fost realizat în baza informaţiilor disponibile până la data de 4 februarie, când a fost finalizat, supus apoi Comitetului de politică monetară şi aprobat de Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale.

„Vă reamintesc un principiu esenţial al prognozelor noastre, şi anume faptul că măsurile de natură administrativă, politice, economice şi aşa mai departe, relevante pentru evoluţia inflaţiei, sunt luate în considerare la realizarea prognozelor BNR numai şi numai dacă sunt măsuri adoptate. Deci, chiar dacă discutăm despre posibilitatea unor măsuri, nu le introducem în prognoză până când nu sunt adoptate”, a declarat Mugur Isărescu.

Guvernatorul BNR a menţionat generic măsurile privind gazele naturale, anunţate prin declaraţii de presă şi, de marţi seara, printr-un proiect de ordonanţă de urgenţă.

„Exemplu cel mai recent sunt discuţiile privind ce se va întâmpla la sfârşitul lui martie cu preţurile la gaze, cu plafonarea preţurilor la gaz, nu le-am introdus. De aceea şi apare în prognoză o uşoară creştere a preţurilor în aprilie. Dacă măsurile anunţate vor fi adoptate oficial printr-un document, calculăm şi revenim asupra prognozei”, a subliniat Mugur Isărescu.

Prognoza faţă de trecutul raport de inflaţie, arată o uşoară creştere în trimestrul doi din preţurile la gaze, dar aceasta ar putea fi diminuată prin măsurile Guvernului, a spus guvernatorul BNR.

„Nu ştim în ce măsură sau care va fi pachetul de măsuri pe care le va adopta Guvernul. Ştim, a spus şi premierul, a spus şi ministrul Energiei, pregătim un program foarte tare, dar noi respectăm principiul pe care l-am spus: introducem în prognoză numai ceea ce este oficial, sub forma unui document legal aprobat. Şi atunci, dacă se prelungeşte plafonarea la gaze, probabil că curba se suprapune peste cea albastră, curba roşie, şi urmează, hai să folosesc şi eu un cuvânt care am văzut că place, dar îl folosesc în sens pozitiv: urmează o prăbuşire, la o prăbuşire a inflaţiei, va duce pur şi simplu în câteva luni spre 3% de la 9%. Este o corecţie”, a precizat guvernatorul BNR.

Întrebat de ce banca centrală nu a majorat rata dobânzii, în contextul presiunilor inflaţioniste, Isărescu a explicat că politica monetară influenţează cererea agregată, dar nu poate controla direct costurile sau şocurile de natură administrativă. El a arătat că în vara anului trecut prioritatea a fost corectarea deficitului şi menţinerea ratingului de ţară, în contextul unei crize politice declanşate în luna mai, după demisia premierului, care a generat ieşiri de capital şi presiuni asupra economiei.

Economia a intrat într-o zonă de PIB negativ, iar o înăsprire suplimentară a politicii monetare ar fi riscat să împingă economia într-o recesiune severă. „Dacă apeşi prea tare pe frână, aduci inflaţia mai jos, dar vii şi cu o recesiune de toată frumuseţea. Nu este un simplu ‘balancing act’, viziunea este mai flexibilă”, a explicat guvernatorul, subliniind că deficitul bugetar trebuia corectat fără a destabiliza suplimentar economia.

Mugur Isărescu a mai declarat că fondurile europene reprezintă principala soluţie pentru susţinerea economiei româneşti, subliniind că acestea pot avea un impact major dacă sunt bine utilizate.

„Fondurile europene chiar pot să ajute România. Dar trebuie create proiecte, trebuie pregătite corespunzător. Aici este soluţia, nu în altă parte”, a afirmat guvernatorul, punctând că absorbţia eficientă a banilor europeni poate contribui la echilibrarea economiei şi la susţinerea investiţiilor.

În ceea ce priveşte evoluţia monedei naţionale, guvernatorul a precizat că leul are un curs „relativ stabil”, însă a avertizat asupra riscului unor dezbateri speculative privind nivelul la care „ar trebui” să fie cursul.

„O mare atenţie ne trebuie acum să nu stimulăm o discuţie aiuritoare despre unde trebuie să fie cursul”, a spus Isărescu, remarcând totodată că „este o îmbunătăţire uimitoare faţă de ce aveam în timpul crizei politice”, cu referire la perioada crizei politice de anul trecut.

Guvernatorul BNR a precizat că reluarea discuţiilor privind aderarea României la zona euro este condiţionată în primul rând de reducerea deficitului bugetar la 3% din PIB.

„Când ajungem cu deficitul la 3%, se poate începe discuţia”, a afirmat Isărescu, precizând că, în opinia sa, un orizont realist pentru reluarea concretă a demersurilor ar putea fi în aproximativ cinci ani. „Probabil în cinci ani putem începe discuţia legată de intrarea în zona euro”, a spus guvernatorul.

Isărescu a confirmat că România traversează o recesiune tehnică, însă a subliniat că a fost evitată o recesiune anuală. „Să fac o paranteză răutăcioasă: peste tot în lume se revizuieşte PIB-ul, se mai poate şi la noi. Încă o dată, am evitat recesiunea anuală”, a spus şeful BNR.

Mugur Isărescu şi-a exprimat speranţa că, prin actuala abordare şi prin menţinerea investiţiilor publice – pe care le consideră principalul motor de creştere în acest context – economia va reuşi să rămână pe o traiectorie stabilă şi în acest an.

„Sperăm ca prin această abordare şi în baza investiţiilor publice, singurele care dau creştere în acest moment, să reuşim şi anul acesta. Este o situaţie fragilă. Mergem pe gheaţă subţire. Sperăm să reuşim”, a concluzionat Mugur Isărescu.