Şeful Aramco: Închiderea prelungită a Strâmtorii Ormuz poate avea consecinţe "catastrofale" pe piaţa petrolului

Şeful conglomeratului petrolier de stat al Arabiei Saudite a emis marţi un avertisment sumbru cu privire la potenţialele consecinţe ale închiderii prelungite a Strâmtorii Ormuz.

Directorul executiv al Aramco, Amin Nasser, le-a declarat reporterilor că o blocare prelungită a acestei căi navigabile strategice „ar putea duce la consecinţe catastrofale pentru pieţele globale ale petrolului”, potrivit televiziunii saudite Al Ekhbariya.

O provocare fără precedent pentru sectorul energetic

Nasser a caracterizat situaţia actuală drept „de departe cea mai mare provocare cu care s-a confruntat vreodată sectorul petrolului şi gazelor din regiune”, subliniind caracterul fără precedent al perturbării, scrie YeniŞafak.

Strâmtoarea Ormuz a fost închisă la 2 martie, în urma unui anunţ făcut de Ebrahim Jabbari, consilier al comandantului Gărzilor Revoluţionare ale Iranului, care a avertizat că orice navă care va încerca să treacă va fi vizată. Închiderea a trimis unde de şoc pe pieţele energetice globale şi a stârnit temeri privind constrângeri prelungite ale aprovizionării.

Efecte în lanţ în multiple industrii

Şeful Aramco a avertizat că perturbarea navigaţiei în această arteră vitală depăşeşte cu mult costurile de transport maritim şi de asigurare, ameninţând cu repercusiuni mai ample asupra unor sectoare precum aviaţia, agricultura şi industria auto.

Natura interconectată a lanţurilor globale de aprovizionare înseamnă că penuriile de energie ar putea produce efecte în cascadă în mai multe sectoare economice, declanşând potenţial perturbări economice mai largi.

Nasser a remarcat că stocurile globale de petrol „se află la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani şi ar putea scădea şi mai rapid dacă criza continuă”.

Preţurile petrolului, volatile pe fondul semnalelor contradictorii

Pieţele petrolului au cunoscut o volatilitate extremă de la începutul crizei, preţurile urcând luni pentru scurt timp la un nivel record de 120 de dolari pe baril, înainte de a coborî marţi la aproximativ 92 de dolari, după comentariile preşedintelui american Donald Trump, care a sugerat că războiul s-ar putea încheia curând.

Oscilaţiile de preţ reflectă sensibilitatea pieţei atât la perturbarea fizică a aprovizionării, cât şi la schimbarea aşteptărilor privind durata conflictului.

Pe lângă închiderea strâmtorii, Iranul a lansat atacuri asupra bazelor şi intereselor americane din ţările Golfului, Irak şi Iordania, unele lovituri vizând instalaţii energetice şi determinând reduceri ale producţiei, ceea ce a restrâns şi mai mult aprovizionarea şi a alimentat îngrijorările privind inflaţia la nivel mondial.