Sanchez şi mitul celor 22 de milioane de joburi - Adevărul din spatele tricoului naţionalei de fotbal spaniole
Guvernul de la Madrid a transformat date statistice problematice într-un pretext de laudă. Nu mai aşteaptă nici măcar cifrele oficiale de la Securitatea Socială sau serviciile de ocupare a forţei de muncă. Mesajul vine direct pe reţelele sociale, într-un videoclip cu accente populiste.
Pedro Sanchez apare în clip purtând tricoul alb al naţionalei de fotbal spaniole, cu numărul 22 pe spate, tras peste cămaşa şi bretelele costumului. „Pentru prima dată, Spania atinge 22 de milioane de afiliaţi la Securitatea Socială. Voi sunteţi cei care ridicaţi, împingeţi şi construiţi ţara. O echipă care face istorie! 22 de milioane de locuri de muncă!”, exclamă el triumfător.
Cifra de 22 de milioane – doar pe hârtie
Realitatea este alta. Numărul mediu de afiliaţi în martie s-a oprit la 21,88 milioane de cotizanţi, în creştere cu 2,4% (524.500 persoane) faţă de anul trecut. Pragul de 22 de milioane apare doar în datele ajustate sezonier, după eliminarea efectului calendaristic – o nuanţă pe care premierul a omis-o.
Peste 15 milioane de contracte pentru 500.000 de joburi noi
Creşterea ocupării vine cu un cost ascuns. Cele peste 500.000 de posturi s-au obţinut prin 15,7 milioane de contracte semnate într-un an – adică 30 de contracte pe afiliat anual. Fiecare nou angajat a avut nevoie, în medie, de peste două contracte pe lună ca să rămână „ocupat”. Precaritatea nu e un mit, ci o statistică.
Cererea de ajutor de şomaj explodează
Datele despre prestaţiile pentru şomaj confirmă tendinţa negativă. În februarie 2026, 670.740 de spanioli au solicitat ajutor de şomaj, cu 7,5% mai mult decât în februarie 2025. Guvernul recunoaşte oficial 2,5 milioane de şomeri, dar ascunde peste un milion: 850.000 de contractaţi „fix-discontinuu” în inactivitate şi aproape 500.000 în formare sau căutând joburi cu restricţii. Sindicatul USO estimează 3,9 milioane de şomeri reali.
1,2 milioane de angajaţi nemulţumiţi
Peste 1,2 milioane de persoane „ocupate” erau înscrise în martie ca solicitanţi de loc de muncă. Motivul? Salarii mici, instabilitate şi inflaţie cruntă. Piaţa muncii spaniole nu e dinamică, ci haotică – o loterie a supravieţuirii zilnice.
Date slabe şi pentru independenţi
În final, în ceea ce îi priveşte pe lucrătorii independenţi, publicaţia El Economista a subliniat luni, pe prima pagină, că afilierea acestora, care atinsese maxime în 2025, scade pentru prima dată din 2020. Securitatea Socială a încasat cu 0,58% mai puţin din acest capitol.
Mesajul lui Sanchez poate inspira fani de fotbal, dar nu îi convinge pe cei care citesc cifrele cu atenţie. Spania oficială creşte, cea reală se clatină.
Surse: Libertad Digital, El Debate, date statistice publice ale Securităţii Sociale şi Ministerului Muncii, aprilie 2026.
