Secţia pentru judecători a CSM: 3.580 de judecători denunţă încercarea de subordonare a puterii judecătoreşti de către puterea politică

Secţia pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii acuză că sistemul judiciar a fost supus unor manifestări explicite de ostilitate din partea unor exponenţi ai factorului politic, cu funcţii de conducere în instituţiile centrale din România, susţinuţi de o parte din presă şi ONG-urile afiliate mesajului acestora.

Secţia de judecători a CSM consideră că astfel de manifestări „au fost generate în mod evident de dorinţa de acumulare a capitalului politic şi de exercitare a unui control asupra justiţiei”.

Într-un comunicat de presă, CSM a transmis că 3580 de judecători denunţă în unanimitatea adunărilor generale încercarea de subordonare a puterii judecătoreşti de către puterea politică.

Redăm comunicatul Consiliului Superior al Magistraturii - Secţia Judecători

„În şedinţa din data de 09 iunie 2026, Secţia pentru judecători a CSM a constatat existenţa unui atac fără precedent la adresa independenţei justiţiei şi a decis apărarea independenţei judecătorilor.

Măsura a fost adoptată ca urmare a realizării unei ample analize a acţiunilor şi poziţiilor publice ale clasei politice, ale mass media, ale unor ONG-uri şi persoane publice, cu impact asupra independenţei justiţiei, încrederii publice în actul de justiţie şi a imaginii puterii judecătoreşti în ansamblu începând din luna iulie a anului 2025 şi până în prezent, hotărârea fiind publicată integral pe site-ul Consiliului.

În acelaşi context, toate cele 239 de instanţe (judecătorii, tribunale şi curţi de apel) s-au întrunit, la data de 09 iunie 2026, în adunările generale ale judecătorilor.

Prin voturile exprimate în unanimitatea celor 239 de adunări generale, 98,6% dintre judecătorii prezenţi (care reprezintă 84% din totalul judecătorilor în funcţie) au denunţat degradarea constantă a statului de drept în România prin încercarea susţinută de subordonare a puterii judecătoreşti de către puterea politică.

Totodată, au abilitat Consiliul, în calitatea sa de garant al independenţei justiţiei, să realizeze toate demersurile naţionale şi internaţionale în vederea restabilirii echilibrului specific statului de drept, prin recunoaşterea de către celelalte puteri a independenţei reale a judecătorului, ca cerinţă esenţială într-o societate democratică.

De asemenea, adunările generale ale judecătorilor au respins ca inacceptabile dispoziţiile cuprinse în propunerea legislativă privind salarizarea judecătorilor, susţinând în integralitate observaţiile înaintate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii.

Analizând contextul general prin prisma evenimentelor şi evoluţiilor înregistrate pe parcursul ultimului an, Secţia a constatat că acţiunile de denigrare şi de destabilizare a autorităţii puterii judecătoreşti nu au urmărit îmbunătăţirea actului de justiţie, ci au avut ca efect promovarea unor schimbări impuse în privinţa regulilor şi a persoanelor aflate în funcţii-cheie ale sistemului judiciar, precum şi afectarea încrederii publice în justiţie. Aceste demersuri sunt de natură să conducă la contestarea rolului şi autorităţii justiţiei ca putere a statului şi ca autoritate publică care înfăptuieşte actul de justiţie în România.

Sistemul judiciar a fost supus unor manifestări explicite de ostilitate din partea unor exponenţi ai factorului politic, cu funcţii de conducere în instituţiile centrale din România, susţinuţi de o parte din presă şi ONG-urile afiliate mesajului acestora, iar astfel de manifestări, generate în mod evident de dorinţa de acumulare a capitalului politic şi de exercitare a unui control asupra justiţiei, afectează fără îndoială încrederea publicului în magistraţi şi în activitatea puterii judecătoreşti.

Campania publică îndreptată în special împotriva judecătorilor a generat, aşa cum era de aşteptat, şi consecinţe colaterale de o gravitate greu de imaginat şi imposibil de acceptat într-un stat de drept, concretizate în luări de poziţie pe reţelele sociale de o agresivitate fără precedent la adresa judecătorilor, care au vizat chiar şi instigări directe la săvârşirea unor infracţiuni grave sau a altor fapte antisociale împotriva acestora sau a membrilor familiilor lor. Mai mult, manifestări similare au avut loc şi în incinta instanţelor, în sălile de judecată, conducând inclusiv la emiterea unor ordine de protecţie care să prevină materializarea unor fapte antisociale grave.

Situaţia dramatică a justiţiei din România nu poate să rămână fără ecou şi consecinţe în mediile juridice naţionale şi internaţionale, motiv pentru care aspectele menţionate trebuie aduse la cunoştinţă tuturor entităţilor relevante din domeniu.

Hotărârea va fi comunicată spre informare Comisiei Europene, Parlamentului European, Reţelei Curţilor Supreme, a Inspecţiilor Judiciare şi a Consiliilor Judiciare, Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, precum şi Asociaţiilor internaţionale ale judecătorilor (MEDEL, EAJ), Preşedintelui României, Guvernului României şi Ministerului Afacerilor Externe în calitate de coordonator al aderării la OCDE.”