Scopul HG privind UMF Târgu Mureş: Compatibilizarea sistemului naţional de învăţământ cu cel european

Scopul proiectului de hotărâre de guvern privind Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş se înscrie în preocupările de a dezvolta statutul de universităţi multiculturale şi multilingve, în vederea compatibilizării sistemului naţional de învăţământ cu sistemul european de educaţie şi formare profesională, se arată în nota de fundamentare a respectivului act normativ.

Proiectul de act normativ, postat marţi pe site-ul Ministerului Educaţiei, prevede, faţă de actul normativ precedent, respectiv HG nr. 966/2011, modificarea structurii Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş.

În anexa proiectului de act normativ se arată că structura UMF Târgu Mureş ar trebui să includă Facultatea de Medicină, Facultatea de Medicină Dentară, Facultatea de Farmacie şi Facultatea de Medicină şi Farmacie care cuprinde cursuri în limbile maghiară şi engleză.

Facultatea de Medicină şi Farmacie cu cursuri în limbile maghiară şi engleză este alcătuită din următoarele specializări: asistenţă medicală generală (limba maghiară) - 50, numărul maxim de studenţi care pot fi şcolarizaţi; medicină (limba maghiară) - 200, numărul maxim de studenţi care pot fi şcolarizaţi; medicină (limba engleză) - 50, numărul maxim de studenţi care pot fi şcolarizaţi; farmacie (în limba maghiară) - 75, numărul maxim de studenţi care pot fi şcolarizaţi, cu menţiunea că sunt autorizate provizoriu să funcţioneze în anul universitar 2012-2013; moaşe - 25, numărul maxim de studenţi care pot fi şcolarizaţi, 50% pentru limba română şi 50% pentru limba maghiară.

După adoptarea HG şi după publicarea în Monitorul Oficial, Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş urmează să demareze procedurile administrative pentru organizarea alegerilor şi numirea persoanelor care să coordoneze din punct de vedere administrativ facultatea, asigurând astfel pentru începutul anului universitar 2012-2013 desfăşurarea în cele mai bune condiţii a procesului educativ.

Potrivit notei de fundamentare, proiectul de act normativ nu aduce nicio modificare a veniturilor şi cheltuielilor bugetare aferente Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului raportate la structurile învăţământului superior.

Se precizează, totodată, că proiectul, iniţiat de MECTS, a fost discutat cu instituţia de învăţământ superior şi cu consultarea Consiliului Naţional al Rectorilor, după care a fost înaintat spre analiză şi avizare la ministerele implicate: Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Justiţiei.

Potrivit proiectului, aplicarea noilor măsuri se face cu încadrarea în sumele aprobate prin Legea bugetului de stat 293/2011.

"Prezentul proiect de act normativ respectă Planul detaliat de lucru privind dezvoltarea sistemelor educaţionale şi de formare profesională din Uniunea Europeană în intervalul 2001-2010, aprobat de Consiliul European de la Barcelona din 2002 şi Programul "Educaţie şi formare profesională 2010", care face referiri la priorităţile din învăţământul preuniversitar, formare profesională şi învăţământul universitar (procesul Bologna). De asemenea, vor fi asigurate condiţiile de acces la educaţie pentru tinerii(cetăţenii statelor europene, în condiţii similare cu tinerii)cetăţenii români, aplicând "regula Gravier", se mai arată în nota de fundamentare.

Potrivit iniţiatorilor, proiectul de HG nu va avea impact macro-economic sau asupra mediului de afaceri sau a mediului înconjurător, se doreşte, însă, să aibă impact asupra pregătirii specialiştilor prin diversificarea opţiunilor faţă de un anumit tip de pregătire profesională.