Şcolile moldoveneşti din Transnistria ar putea dispărea

Şcolile cu predare în limba română din regiunea separatistă sunt pe cale de dispariţie. Faptul dat se datorează propagandei ideologice antiromâneşti şi antimoldovenşti din Transnistria.

Mulţi au gândit că odată cu plecarea lui Smirnov de la putere toată piramida separatistă se va nărui. Şi după victoria neaşteptată a lui Şevciuk în alegerile din decembrie 2011, majoritatea sperau în mai bine, apreciindu-l pe noul lider ca fiind mai democratic şi cu o deschidere spre dialog, tânăr, carismatic şi cu o suficientă experienţă politică.

În acest context, de schimbările de la Tiraspol s-au bucurat mai ales profesorii, dar şi părinţii elevilor care învaţă în şcolile româneşti din autoproclamata republică nistreană. Căci în regiune sunt sunt opt la număr: Liceul teoretic „Lucian Blaga” din Tiraspol, Liceul teoretic „Alexandru cel Bun” din Tighina, Liceul „Mihai Eminescu” din Corjova (cu elevi din Dubăsari), Liceul „Evrica” din Râbniţa, Liceul „Ştefan cel Mare” din Grigoriopol (cu sediul la Doroţcaia), Gimnaziul Corjova, Gimnaziul Roghi şi Şcoala-internat din Tighina.

Însă potrivit unor conducători ai acestor instituţii de învăţământ, atitudinea faţă de ei nu s-a schimbat, sistemul construit aici cu susţinerea politică, materială, dar şi armată a Moscovei va continua să funcţioneze, ceea ce înseamnă că pericolul în care se află şcolile româneşti din Transnistria persistă.

În afară de lipsa sediilor, cea mai mare problemă a şcolilor cu predare în limba română din Transnistria este numărul în descreştere al elevilor. Dar şi propaganda ideologică antiromânească şi antimoldovenească din regiune îşi atinge scopul.

Potrivit Publika.TV, totuşi, mulţi moldoveni transnistreni, cărora nu le-au fost atrofiate sentimentele naţionale şi care au posibilităţi, îşi trimit copiii la studii în şcolile din dreapta Nistrului, iar alţii, pentru a evita posibile probleme în viitor, îşi dau copiii în şcolile cu predare în limba rusă. La asta îi îndeamnă mai ales faptul că în Transnistria dispar grădiniţele moldoveneşti.

Un alt dezavantaj al elevilor care studiază în şcolile româneşti din regiunea separatistă este că sistemul de notare a cunoştinţelor lor diferă de cel al elevilor din alte şcoli transnistrene. În învăţământul din regiunea separatistă a fost păstrat sistemul de notare de la 1 la 5, iar cel din dreapta Nistrului este de la 1 la 10.

Şi numărul elevilor din şcolile moldoveneşti aflate sub jurisdicţia Tiraspolului a scăzut de 5-7 ori. Nu mai funcţionează şcoala moldovenească din Sucleia, raionul Slobozia, este aproape goală cea din Nezavertailovca, iar în şcoala moldovenească din acelaşi centru raional, din 1200 de elevi, câţi erau pe timpuri, au rămas doar 200...

O propunere pentru a menţine activitatea şcolilor cu predare în limba română din regiune ar fi ca aici să existe măcar două-trei licee cu statut de licee de circumscripţie, ca să beneficieze de transportul necesar pentru deplasarea copiilor din satele învecinate dornici să înveţe într-o instituţie de învăţământ aflată sub jurisdicţia Chişinăului.

Dacă Guvernul R. Moldova nu va cere Tiraspolului, împreună cu organismele internaţionale, să adopte un program de salvare a şcolilor româneşti din regiunea transnistreană, peste două-trei decenii o să ne pomenim că dincolo de Nistru nu vor mai există de-ai noştri...

Precizăm că la liceul „Evrica” din Râbniţa învaţă azi 12 copii din Molochişul Mare, care au mari probleme de deplasare. De ce ne-ar mai mira faptul că acest liceu are acum doar 217 elevi, cu clase în care învaţă doar 10-13 copii, iar în clasa a patra - doar opt, în clasa a doua - doar şase. La Liceul „Mihai Eminescu” din Dubăsari (Corjova), din 600 de elevi au rămas 480, la „Alexandru cel Bun” din Tighina - din 1200 au rămas 600, la gimnaziul din Corjova - din 350 au rămas 82, la gimnaziul din Roghi învaţă 80 de elevi, în clasa întâi - doar trei.