Scandal între şefa CSM şi Tudorel Toader: "Problemele din justiţie nu se discută în spatele uşilor închise!"

Problemele din justiţie nu se discută în spatele uşilor închise din moment ce este vorba despre un serviciu de interes public, a subliniat duminică dimineaţă, pe pagina sa de Facebook, ministrul Tudorel Toader.

"Justiţia este un serviciu de interes public! Justiţia trebuie să se realizeze în slujba cetăţeanului! Problemele din justiţie nu se discută în spatele uşilor închise!", a scris Tudorel Toader.

Reacţia ministrului Justiţiei vine după ce şefa Consiliului Superior al Magistraturii, Mariana Ghena, a avut o poziţie fermă faţă de afirmaţiile sale publice cu privire la activitatea CSM.

Mai exact, judecătoarea Mariana Ghena a venit cu o serie de precizări după ce a constatat "opţiunea ministrului Justiţiei, membru de drept al CSM, de a lansa public, prin intermediul interviurilor în direct în cadrul emisiunilor televizate, anumite afirmaţii, teme sau suspiciuni privind eficienţa activităţii şi proiectelor instituţionale ale Consiliului, ale membrilor acestuia şi ale magistraţilor în general".

Şefa CSM a atras atenţia că Tudorel Toader a adoptat această atitudine deşi statutul său de membru de drept al acestui for îi conferă cadrul instituţional necesar abordării problemelor semnalate, înainte de toate, în formatul instituţional şi public al dezbaterilor din şedinţele plenului şi ale secţiilor Consiliului.

Mesajul şefei CSM

"Consiliul Superior al Magistraturii nu a comunicat către Ministerul Justiţiei niciun punct de vedere instituţional cu privire la adresa nr. 394/L/2016 prin care Ministerul Justiţiei a solicitat un punct de vedere referitor la proiectul de hotărâre de guvern privind unele măsuri referitoare la arhiva fostei DGPA-SIPA. În acest sens, punem la dispoziţia publicului fişa lucrării nr. 17025/2016, aşa cum ea apare înregistrată în evidenţele electronice de registratură şi secretariat ale Consiliului, precum şi soluţia adoptată de Plenul CSM în şedinţa din 18 octombrie 2016.

Având în vedere preocuparea ministrului Justiţiei în legătură cu existenţa unor posibile certificate CNSASS privind colaborarea unor magistraţi în activitate cu fosta Securitate, precum şi faptul că domnia-sa suspicionează - aşa cum afirmă, în absenţa cunoaşterii directe a conţinutului arhivei SIPA - că aceasta ar putea conţine documente în sensul menţionat, cu atât mai mult considerăm că se impune ca poziţia ministrului Justiţiei să fie neechivocă relativ la utilitatea sau inutilitatea includerii în comisia constituită prin recenta hotărâre de guvern a unui reprezentant al CSM, fie acesta şi membru al Consiliului din partea societăţii civile.

Întrebarea ministrului Justiţiei „Aş întreba CSM, oare sunt acum magistraţi, procurori, judecători, care au acasă certificatul *calitatea de colaborator de la CNASS*?” poate primi un răspuns numai în condiţiile unor dovezi certe şi legal obţinute, conform procedurilor în vigoare.

Din perspectiva exigenţelor de constituire a menţionatei comisii, se impune precizarea că procedura legală de certificare ORNISS nu exclude categoria profesională a magistraţilor, astfel încât aceasta să constituie un argument în sensul excluderii din comisie a unui reprezentant al CSM. Relativ la aprecierea dacă un magistrat are disponibilitatea de a activa timp de 3 ani într-o astfel de comisie, considerăm speculativ comentariul ministrului Justiţiei, acesta nefiind fundamentat pe vreun refuz sau răspuns negativ al Consiliului pe acest subiect.

În subsidiar, în acelaşi context, trimitem la adeverinţa CNSASS nr. 8687/08.09.2009 [din care reiese că şefa CSM nu a colaborat cu Securitatea comunistă]

Privitor la procedura de reîncadrare în funcţia de judecător sau procuror a magistraţilor pensionaţi, precizăm că aceasta este prevăzută de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, în forma de aplicare actuală. Precizăm că situaţia la care ministrul Justiţiei a făcut referire, şi anume reîncadrarea unui magistrat la un interval de 2 luni de la momentul pensionării acestuia, este un caz singular, impus de necesitatea asigurării continuării activităţii unei instanţe, a cărei desfiinţare nu a fost agreată de legislativ, deşi Consiliul a argumentat obiectiv necesitatea desfiinţării acesteia.

Precizez că toate hotărârile Consiliului, în plen sau secţii sunt adoptate cu respectarea reglementărilor privind cvorumul de şedinţă şi a majorităţii voturilor exprimate în mod secret de către membrii prezenţi în şedinţe, conform prevederilor constituţionale.

Dezbaterea, în spaţiul public, de către reprezentanţi ai instituţiilor sistemului judiciar şi formatori de opinie, poate completa benefic structurarea unor propuneri care, în măsura asumării lor de către Plenul Consiliului, prin consultarea adunărilor generale şi asociaţiilor profesionale ale magistraţilor, pot fi înaintate iniţiatorului legislativ, respectiv ministrului Justiţiei, numai sub această condiţie şi numai în conformitate cu procedurile prevăzute de lege.

Comentarea lor altfel decât în consonanţă cu procedurile legale şi cu rolul Consiliului prevăzut prin Constituţie, ar putea să conducă la percepţii deformate şi la eronate teme de dezbatere, vulnerabilizând demersurile instituţionale autentice şi necesare bunei funcţionări a sistemului judiciar.

Consiliul Superior al Magistraturii îşi menţine disponibilitatea ca, la solicitarea ministrului justiţiei, în calitatea sa de membru de drept al forului, să analizeze şi să dezbată cu maximă atenţie în cadrul instituţionalizat al şedinţelor Plenului, toate problematicile ce fac obiectul preocupărilor domniei sale privitor la activitatea acestuia."