Scandal în USL, din cauza lui Sorin Roşca Stănescu: PSD cere excluderea lui din PNL

Liderul senatorilor social-democraţi, Ilie Sârbu, a declarat joi că PSD nu mai tolerează ieşirile liberalului Roşca Stănescu. Din ce în ce mai tensionată, relaţia PSD - PNL este pusă din nou în pericol de declaraţiile senatorului liberal Sorin Roşca Stănescu, care a vorbit în termeni duri zilele trecute despre premierul Ponta.

„S-a luat o decizie la nivelul USL-ului, că dacă unul dintre membrii noştri devine critic la adresa Uniunii, dacă creează prejudicii de imagine, automat va fi exclus. Cu luni în urmă, vă amintiţi, era cu domnul Ghiţă, Sorin Roşca Stănescu...Decizia asta a fost aprobată în unanimitate de toţi membrii care participau la şedinţa USL. Nimeni nu s-a agăţat foarte tare de ea, ca la orice declaraţie, la orice ieşire publică, să avem o reacţie, dar acum lucrurile degenerează, adică zi de zi se creează o situaţie de conflict din partea aceluiaşi om, o dată pe legi, o dată pe comisii”, a declarat Ilie Sârbu pentru RFI.

"PSD-ul nu mai are nici un fel de dispoziţie de a trece cu vederea" astfel de ieşiri, a mai adăugat liderul senatorilor social-democraţi.

„Sigur, este problema PNL-ului pe care trebuie să şi-o rezolve, iar PSD nu mai are niciun fel de dispoziţie de a trece cu vederea ieşirile senatorului liberal, Sorin Roşca Stănescu”, a mai precizat Ilie Sârbu.

Tot scandalul a survenit după ce senatorul PNL Sorin Roşca Stănescu a vorbit miercuri despre demisia sa din Comisia de anchetă în cazul judecătorului Corneliu Bârsan, afirmând că a luat această decizie pentru ca PSD a obstrucţionat ancheta, ceea ce face imposibil să se ajungă la un rezultat.

Şi Victor Ponta a cerut excluderea lui SRS din PNL

La finalul şedinţei USL de miercuri, premierul Victor Ponta a declarat că în cadrul Uniunii există “o problemă serioasă” care îl priveşte pe senatorul PNL Sorin Roşca Stănescu, care ar fi dus o campanie împotriva PSD şi are “o agendă proprie”.

“Avem o problemă serioasă în USL, noi cei de la PSD am invocat articolul 1.1.4. din acordul USL care prevede foarte clar că niciun membru al unui partid component nu poate să atace partidele celelalte, în cazul de faţă un senator PNL (Sorin Roşca Stănescu, n.r.) , şi am cerut o poziţie clară a PNL. (…) Acum situaţia este foarte gravă, încât e foarte clar că atunci când un membru al unui partid component duce o campanie alături de grupuri de interese împotriva unui alt partid trebuie luată o decizie”, a declarat Victor Ponta, precizând că “din fericire” acest articol din protocolul USL nu a fost invocat de la înfiinţarea Uniunii.

Premierul nu a precizat dacă a cerut sancţionarea lui Sorin Roşca Stănescu şi a susţinut că a solicitat poziţia oficială a PNL în acest caz, însă a dat de înţeles că ar cere excluderea lui Roşca Stănescu din PNL.

Probleme în Comisia de anchetă în cazul Bârsan

Trei senatori PNL şi-au dat demisia recent din Comisia de anchetă în cazul judecătorului Corneliu Bârsan, după ce a fost adoptată propunerea de a se cere un punct de vedere al Comisiei juridice în această problemă.

Preşedintele Comisiei, senatorul PSD Georgică Severin, a precizat că el a fost cel a făcut respectiva propunere pentru că dosarul referitor la Bârsan nu a ajuns la final.

"Ţinând cont de faptul că există mai multe acţiuni la diverse nivele de instanţă ale familiei Bârsan, apropo de problema lor, a fost discuţia dacă poate exista o interferenţă între actul de justiţie, aflat pe diverse nivele de instanţă şi activitatea Comisiei. Aici a fost o diferenţă de opţiune, eu am propus şi Comisia a votat cu opt voturi să cerem un punct de vedere al Comisiei juridice să vedem dacă există acest risc de interferenţă. Comisia juridică este condusă de Tudor Chiuariu, deci nu se poate spune că e o chestiune politică, dar în acelaşi timp nu poţi să-ţi asumi că interferezi peste nişte aspecte de justiţie", a declarat senatorul PSD.

Liberalii care au s-au declarat nemulţumiţi ar fi dorit ca întâi să fie audiat judecătorul Corneliu Bârsan şi apoi să fie solicitat punctul de vedere al juriştilor.

Pe de altă parte, Bârsan nu a transmis documentele cerute de cei care anchetează cazul respectiv.

Victor Ciorbea, Corneliu Dobriţoiu, Sorin Ilieşiu şi Sorin Roşca Stănescu şi-au anunţat demisiile din Comisie şi au precizat într-un comunicat: "Noi, liberalii din Comisia de Anchetă a interceptării ilegale a magistratului Corneliu Bârsan, am demisionat în bloc. Motivele le vom expune pe larg, miercuri, la orele 14.00, într-o conferinţă de presă pe care o vom susţine la Palatul Parlamentului, Sala grupului PNL din Camera Deputaţilor".

Comisia de anchetă în cazul interceptării judecătorului CEDO Corneliu Bârsan a fost înfiinţată în aprilie 2013, după ce preşedintele Comisiei parlamentare de control al activităţii SRI, Georgian Pop, a anunţat că a fost realizată o primă anchetă în acest caz.

"În data de 13 martie 2013, Comisia pentru exercitarea controlului parlamentar asupra SRI s-a autosesizat în baza dezbaterilor din mass-media. (...) Ulterior, pentru a avea mai multe date asupra cazului, am adresat rugămintea judecătorului Corneliu Bârsan, printr-o scrisoare transmisă acestuia în data de 22 martie 2013, să furnizeze comisiei elemente suplimentare pe care le deţine privind posibila implicare a SRI în acest caz, elemente de natură să sprijine activitatea noastră de control. Urmare a demersurilor demarate de comisie în acest caz, vă comunicăm următoarele: unu, până la acest moment nu am primit niciun fel de elemente de la domnul judecător Corneliu Bârsan; doi, concluzia rezultată în urma verificărilor efectuate de comisie este aceea că domnul Corneliu Bârsan nu a făcut obiectul niciunui act de autorizare emis în condiţiile legii nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului şi nu a constituit obiectul unei preocupări informativ-operative din partea SRI, direct sau în cooperare cu alte instituţii", a precizat Crin Antonescu, înainte de aprobarea proiectului privind înfiinţarea comisiei.

Comisia avea rolul de a se ocupa de "inventarierea şi studierea tuturor documentelor oficiale vizând acest caz, verificarea modului în care s-a dat aprobarea acestor interceptări şi temeinicia motivelor, audierea persoanelor implicate, modul în care au fost respectate deciziile CEDO în materie".