Sarkozy are în faţă o sarcină grea înainte de al doilea tur de scrutin al prezidenţialelor

Preşedintele Nicolas Sarkozy are în faţă o sarcină dificilă în al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, după ce s-a clasat pe a doua poziţie duminică, relatează BBC News.

După numărarea a aproape tuturor buletinelor de vot, candidatul socialist Francois Hollande a primit 28,63% din sufragii, iar preşedintele în exerciţiu 27,08%.

Iar potrivit mai multor sondaje date publicităţii duminică, după închiderea urnelor, Hollande va câştiga al doilea tur de scrutin, din 6 mai, cu 53% - 56% din sufragii.

Candidata de extremă-dreapta, Marine Le Pen, se află pe a treia poziţie, cu circa 18,01% din voturi, un rezultat peste aşteptări, cel mai mare pentru un candidat al Frontului Naţional. Ea l-a depăşit astfel chiar şi pe tatăl său, Jean-Marie Le Pen, care a intrat în al doilea tur de scrutin în 2002, cu 16,86% din sufragii.

Ea este urmată de candidatul de extremă-stânga, Jean-Luc Melenchon (11,3%), de candidatul de centru Francois Bayrou (9,11%) şi de Eva Joly (2,28%).

Raportul de forţe între stânga şi dreapta este de 43,5% la 47%.

Potrivit corespondentului BBC la Paris, victoria lui Hollande în primul tur îi dă un impuls crucial înainte de votul de decisiv din 6 mai.

Iar analiştii sugerează să Sarkozy, liderul formaţiunii de centru-dreapta UMP, va trebui să îi convingă pe alegătorii de extremă-dreapta, care au susţinut-o pe Le Pen, pentru a putea obţine un nou mandat.

Alegerile au fost dominate de criza economică, alegătorii fiind îngrijoraţi de creşterea economică redusă şi de rata şomajului.

Le Pen, care a avut o platformă naţionalistă, antiimigranţi, a declarat că va aştepta până în 1 mai pentru a-şi exprima părerea în legătură cu al doilea tur.

Ea le-a spus susţinătorilor săi că rezultatul este "numai începutul" şi că Frontul Naţional este în prezent "singura opoziţie" faţă de stânga.

Exit-pollurile de duminică au sugerat că între 48% şi 60% dintre alegătorii lui Le Pen sunt dispuşi să îl voteze pe Sarkozy în turul doi.

Dar sondajele prezic şi o rată crescută de absenteism.

Potrivit BBC, rezultatul arată nemulţumirea opiniei publice din Franţa, ce duce la volatilitate politică. Elitele sunt dispreţuite, francezii se tem de viitorul economic şi persistă lipsa de securitate, a explicat el. În aceste condiţii, aproape o cincime dintre alegători au votat pentru o formaţiune care vrea să renunţe la euro şi să reintroducă francul.

Sarkozy a vorbit de un "vot de criză" şi a cerut organizarea a trei dezbateri înainte de al doilea tur, concentrate pe economie, aspecte sociale şi relaţii internaţionale, în timp ce Hollande a declarat că este "cel mai bine clasat pentru a deveni următorul preşedinte al ţării", în condiţiile în care liderul de la Elysee a fost pedepsit de electorat.

Aceasta este prima dată când un preşedinte francez în exerciţiu nu a reuşit să câştige primul tur de scrutin de la înfiinţarea celei de a Cincea Republici, în 1958.

Sarkozy, care se află la putere din 2007, a dat asigurări că înţelege "angoasa resimţită de francezi" într-o "lume care se mişcă repede". El a dat asigurări că este încrezător înainte de cel de-al doilea tur de scrutin, cerându-le francezilor să se unească în spatele său.

Nicolas Sarkozy, care speră să obţină un al doilea mandat la Elysee, a avut un prim mandat dificil, în care a fost nevoit să ia o serie de măsuri de austeritate nepopulare, printre care reforma sistemului de pensionare. A primit o ultimă lovitură în ianuarie, când agenţia de evaluare Standard&Poor's a decis să retrogradeze ratingul Franţei.

Însă Hollande a criticat dur măsurile luate de Sarkozy pe plan economic, promiţând să crească taxele pentru corporaţiile mari şi să impună o cotă de impozitare de 75% pentru cei care câştigă peste un milion de euro pe an.

În plus, el şi-a luat angajamentul să crească salariul minim pe economie, să angajeze încă 60.000 de profesori şi să scadă vârsta de pensionare de la 62 la 60 de ani.

Dacă va câştiga alegerile din 6 mai, Hollande va deveni primul preşedinte de stânga al Franţei din 1995, când şi-a încheiat cele două mandate Francois Mitterand. Iar Sarkozy va deveni primul preşedinte în exerciţiu care nu va câştiga un al doilea mandat după Valery Giscard d'Estaing în 1981.