Rusia se opune prin veto unei rezoluţii ONU menite să prevină cursa înarmării nucleare în spaţiu

Rusia a respins miercuri prin veto o rezoluţie a ONU, sponsorizată de Statele Unite şi Japonia, prin care se cerea tuturor naţiunilor să prevină o cursă periculoasă a înarmării nucleare în spaţiul cosmic, calificând-o drept "un spectacol murdar" care alege armele de distrugere în masă dintre toate celelalte arme care ar trebui, de asemenea, interzise.

Votul în Consiliul de Securitate format din 15 membri a fost de 13 voturi "pentru", Rusia s-a opus iar China s-a abţinut.

Rezoluţia ar fi cerut tuturor ţărilor să nu dezvolte sau să desfăşoare arme nucleare sau alte arme de distrugere în masă în spaţiu, aşa cum este interzis în cadrul unui tratat internaţional din 1967 care include SUA şi Rusia, şi să accepte necesitatea de a verifica respectarea acestuia.

Ambasadoarea SUA, Linda Thomas-Greenfield, a reamintit după vot declaraţia lui Vladimir Putin potrivit căreia Moscova nu are intenţia de a desfăşura arme nucleare în spaţiu.

"Veto-ul de astăzi ridică întrebarea: De ce? De ce, dacă respectaţi regulile, nu aţi susţine o rezoluţie care le reafirmă? Ce aţi putea să ascundeţi? Este derutant. Şi este o ruşine", a spus ea.

Putin a răspuns la confirmarea Casei Albe, în februarie, că Rusia a obţinut o capacitate "îngrijorătoare" de armă antisatelit, deşi o astfel de armă nu este încă operaţională.

Consilierul american pentru securitate naţională, Jake Sullivan, a reiterat declaraţiile ambasadoarei Thomas-Greenfield, menţionând că "Statele Unite evaluează că Rusia dezvoltă un nou satelit care transportă un dispozitiv nuclear". Dacă Putin nu are intenţia de a desfăşura arme nucleare în spaţiu, a spus Sullivan, "Rusia nu s-ar fi opus prin veto acestei rezoluţii".

Ambasadorul Rusiei la ONU, Vassili Nebenzia, a respins rezoluţia ca fiind "absolut absurdă şi politizată" şi a afirmat că nu merge suficient de departe în interzicerea tuturor tipurilor de arme în spaţiu.

Rusia şi China au propus un amendament la proiectul SUA-Japonia care ar cere tuturor ţărilor, în special celor cu capacităţi spaţiale importante, "să împiedice pentru totdeauna amplasarea de arme în spaţiul cosmic şi ameninţarea cu folosirea forţei în spaţiul cosmic".

Votul a fost de 7 ţări "pentru", 7 "împotrivă" şi o abţinere, iar amendamentul a fost respins deoarece nu a reuşit să obţină minimum 9 voturi "pentru" necesare pentru adoptare.

Statele Unite s-au opus amendamentului, iar după vot Nebenzia s-a adresat ambasadoarei americane spunând: "Vrem o interdicţie privind amplasarea de arme de orice fel în spaţiul cosmic, nu doar arme de distrugere în masă (WMD). Dar voi nu vreţi asta. Şi permiteţi-mi să vă pun aceeaşi întrebare. De ce?"

El a afirmat că o mare parte din acţiunile SUA şi ale Japoniei devin clare "dacă ne amintim că SUA şi aliaţii lor au anunţat cu ceva timp în urmă planuri de a plasa arme [...] în spaţiul cosmic".

Nebenzia a acuzat SUA că a blocat încă din 2008 o propunere ruso-chineză pentru un tratat împotriva amplasării de arme în spaţiul cosmic.

Thomas-Greenfield a acuzat Rusia că subminează tratatele globale de prevenire a răspândirii armelor nucleare, invocând în mod iresponsabil "o retorică nucleară periculoasă", renunţând la mai multe dintre obligaţiile sale în materie de control al armelor şi refuzând să se angajeze "în discuţii substanţiale în jurul controlului armelor sau al reducerii riscurilor".

Ea a calificat votul de miercuri drept "o adevărată oportunitate ratată de a reconstrui încrederea atât de necesară în obligaţiile existente în materie de control al armelor".

Anunţarea rezoluţiei de către Thomas-Greenfield la 18 martie a urmat confirmării Casei Albe în februarie că Rusia a obţinut o capacitate "îngrijorătoare" de armă antisatelit, deşi o astfel de armă nu este încă operaţională.

Putin a declarat ulterior că Moscova nu are nicio intenţie de a desfăşura arme nucleare în spaţiu, susţinând că ţara a dezvoltat doar capacităţi spaţiale similare cu cele ale SUA.

Thomas-Greenfield a declarat înainte de vot că lumea abia începe să înţeleagă "ramificaţiile catastrofale ale unei explozii nucleare în spaţiu".

Aceasta ar putea distruge "mii de sateliţi operaţi de ţări şi companii din întreaga lume - şi ar distruge serviciile vitale de comunicaţii, ştiinţifice, meteorologice, agricole, comerciale şi de securitate naţională de care depindem cu toţii", a spus ea.

Proiectul de rezoluţie respins arăta că "prevenirea unei curse a înarmărilor în spaţiul cosmic ar evita un pericol grav pentru pacea şi securitatea internaţională". Acesta ar fi îndemnat toate ţările care desfăşoară activităţi de explorare şi utilizare a spaţiului cosmic să respecte dreptul internaţional şi Carta ONU.

Proiectul ar fi afirmat că ţările care au ratificat Tratatul privind spaţiul cosmic din 1967 trebuie să îşi respecte obligaţiile de a nu plasa pe orbită în jurul Pământului "niciun obiect" cu arme de distrugere în masă, de a nu le instala "pe corpuri cereşti sau de a staţiona astfel de arme în spaţiul cosmic".

Tratatul, ratificat de aproximativ 114 ţări, printre care SUA şi Rusia, interzice amplasarea pe orbită a "armelor nucleare sau a altor tipuri de arme de distrugere în masă" sau staţionarea de "arme în spaţiul cosmic în orice alt mod".

Proiectul de rezoluţie a subliniat "necesitatea unor măsuri suplimentare, inclusiv angajamente politice şi instrumente obligatorii din punct de vedere juridic, cu prevederi adecvate şi eficiente de verificare, pentru a preveni o cursă a înarmării în spaţiul cosmic în toate aspectele sale".

Conferinţa ONU pentru dezarmare, cu sediul la Geneva, are responsabilitatea principală de a negocia acorduri privind prevenirea unei curse a înarmării în spaţiul cosmic, a reiterat acesta.

Organismul format din 65 de naţiuni a obţinut puţine rezultate şi s-a transformat în mare parte într-un loc în care ţările îşi exprimă criticile faţă de programele de armament ale altora sau îşi apără propriile programe. Proiectul de rezoluţie ar fi îndemnat conferinţa "să adopte şi să pună în aplicare un program de lucru echilibrat şi cuprinzător".

La reuniunea din martie a consiliului în care a fost lansată iniţiativa SUA-Japonia, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat că "tensiunile geopolitice şi neîncrederea au escaladat riscul de război nuclear la cel mai înalt nivel din ultimele decenii".

El a declarat că filmul "Oppenheimer", despre Robert Oppenheimer, care a condus proiectul american din timpul celui de-al Doilea Război Mondial care a dezvoltat bomba atomică, "a adus realitatea dură a apocalipsei nucleare la viaţă pentru milioane de oameni din întreaga lume".

"Umanitatea nu poate supravieţui unei continuări a lui Oppenheimer", a declarat şeful ONU.