Propunere în Parlamentul European: Rusia ameninţată cu scoaterea de pe platforma SWIFT în cazul unei agresiuni militare directe

Logo-ul SWIFT
Logo-ul SWIFT (www.swift.com)

Tensiunile din estul Ucrainei, unde se desfăşoară un conflict între Kiev şi republicile separatiste sprijinite de Rusia, au crescut în această primăvară după ce Kremlinul a început să maseze peste 100 de mii de militari la graniţa cu Ucraina şi a impus o zonă restrictivă deasupra unei treimi din Marea Neagră.

Deşi Rusia a anunţat că îşi va retrage trupele de la graniţă, tensiunile sunt încă există.

Miercuri, peste 50 de parlamentari europeni au depus un proiect de rezoluţie prin care propun deconectarea Rusiei de sistemul de tranzacţionare interbancară - SWIFT -, oprirea achiziţiilor de petrol şi gaze ruseşti în cazul în care „agresiunea Moscovei şi continuarea destabilizării Ucrainei, comportamentul ostil şi atacurile directe asupra statelor şi societăţilor membre ale UE” escaladează în acţiuni militare.

Într-un proiect de rezoluţie depus miercuri „asupra Rusiei, referitor la cazul lui Alexei Navalnîi, la acumularea militară la graniţa Ucrainei şi atacurilor ruseşti din Republica Cehă”, grupul parlamentarilor din Europa de Est a sugerat că, dacă tensiunile actuale asupra Ucrainei se vor transforma într-o invazie rusă, importurile de „petrol şi gaze din Rusia către UE [trebuie] să fie imediat oprite, şi Rusia ar trebui exclusă din sistemul SWIFT, şi toate activele din UE ale oligarhilor apropiaţi autorităţilor ruse şi ale familiilor acestora din UE trebuie îngheţate - împreună cu anularea vizelor lor".

Rezoluţia învinuieşte Moscova pentru deteriorarea situaţiei de securitate din estul Ucrainei şi critică Rusia pentru suspendarea „dreptului de trecere al navelor de război şi navelor comerciale” prin strâmtoarea Kerci până la 31 octombrie.

În cazul lui Alexei Navalnîi, „cel mai cunoscut activist anticorupţie şi politician de opoziţie din Rusia”, rezoluţia solicită eliberarea sa imediată şi cere o anchetă cu privire la otrăvirea şi „tentativa de asasinare” a acestuia.

Kremlinul l-a arestat şi închis pe Navalnîi imediat după întoarcerea din Germania, unde a petrecut şase luni recuperându-se după otrăvirea cu o substanţă despre care medicii germani afirmă că ar fi fost noviciok.

Rezoluţia acuză Rusia de o serie de infracţiuni, inclusiv amestecul în alegeri în diverse state, „utilizarea dezinformării, a informaţiilor profund false, a atacurilor cibernetice rău intenţionate, a sabotajelor şi a armelor chimice” şi îndeamnă UE să „reducă dependenţa de energia rusă”, să oprească finalizarea proiectului de Nord Stream 2 şi să anuleze proiectele de construcţie a centralelor nucleare de miliarde de dolari cu Rosatom.

Ultimul scandal care a tensionat relaţiile dintre ţările blocului european şi Rusia a generat expulzarea, de către Cehia, a 18 diplomaţi ruşi pe care Praga i-a acuzat de spionaj - şi de implicare - în cazul a doi dintre ei - în aruncarea în aer a unui depozit de muniţii ceh în 2014. Rusia a răspuns cu expulzarea a 20 de diplomaţi cehi, mai multe ţări est europene au expulzat şi ele diplomaţi ruşi, ducând la o tensionare majoră a relaţiilor Rusiei cu ţările fost comuniste.

Tot miercuri, şeful politicii externe a Uniunii Europene, Josep Borrell, a declarat reporterilor că relaţiile dintre Moscova şi Bruxelles se află într-un „punct coborât” şi se pot deteriora în continuare. Borrell a acuzat Rusia că „pretinde” că este un mediator neutru în conflictul din estul Ucrainei şi a susţinut că Moscova nu este interesată de realizarea acordurilor de la Minsk.

"Până în prezent, Rusia nu a arătat nicio dorinţă de a pune capăt conflictului în condiţii care să protejeze suveranitatea, integritatea teritorială şi independenţa Ucrainei. Pentru Rusia, punerea în aplicare deplină a acordului de la Minsk nu este o condiţie cheie. Pentru noi este", a afirmat şeful diplomaţiei UE.

Tot miercuri, într-un interviu acordat Sputnik, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a acuzat naţiunile occidentale că încearcă să convingă Moscova să „atenueze” acordurile de la Minsk şi să schimbe succesiunea punerii în aplicare a prevederilor sale şi a avertizat că acest lucru va duce la un masacru al locuitorilor Ucrainei de est.