România, printre ţările UE cu cele mai mari scumpiri ale producţiei industriale. Preţurile au crescut cu aproape 15% într-un an

România se numără printre statele Uniunii Europene în care preţurile producţiei industriale au înregistrat creşteri importante în septembrie 2026, atât faţă de luna precedentă, cât şi comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Potrivit celor mai recente date Eurostat, avansul anual din România a ajuns la 14,9%, peste media Uniunii Europene, de 10,9%, în timp ce scumpirile au fost alimentate în principal de evoluţia preţurilor la energie.

România, pe locul al şaptelea în UE la creşterea lunară

În septembrie 2026, preţurile producţiei industriale din România au urcat cu 3,1% faţă de august, una dintre cele mai mari creşteri înregistrate la nivel european. România a fost depăşită de Bulgaria, cu 4,6%, Lituania, cu 4,2%, Grecia şi Spania, cu câte 3,9%, Danemarca şi Italia, cu câte 3,6%, şi Suedia, cu 3,5%.

La nivelul Uniunii Europene, preţurile producţiei industriale au crescut cu 2,6% într-o singură lună, în timp ce în zona euro avansul a fost de 2,5%. Principalul factor care a influenţat evoluţia a fost energia, ale cărei preţuri s-au majorat cu 7,7% în UE. În schimb, creşterile pentru celelalte categorii de bunuri au fost mult mai reduse, de 0,1%-0,2%.

Preţurile industriale din România au crescut cu 14,9% într-un an

Diferenţa faţă de media europeană este şi mai vizibilă în comparaţia anuală. În septembrie 2026, preţurile producţiei industriale din România erau cu 14,9% mai mari decât în aceeaşi lună a anului trecut, faţă de un avans de 10,9% în Uniunea Europeană şi de 11,1% în zona euro.

România s-a situat astfel între statele cu cele mai accentuate scumpiri, după Bulgaria, unde creşterea a ajuns la 22,9%, Irlanda, cu 19,9%, şi Lituania, cu 19%. Alte majorări importante au fost consemnate în Spania (18,3%), Italia (17,4%), Norvegia (15,9%) şi Danemarca (15,1%). Singura ţară din UE în care preţurile producţiei industriale au scăzut a fost Luxemburg, cu 8,1%.

La nivel european, scumpirea energiei a avut cea mai mare contribuţie la evoluţia anuală a indicatorului. Preţurile acestei categorii au crescut cu 30% în UE, în timp ce bunurile intermediare s-au scumpit cu 6,8%, bunurile de capital cu 2,6%, iar cele de folosinţă îndelungată cu 3,2%. Preţurile bunurilor de folosinţă imediată au scăzut cu 0,6%.

Ce arată datele INS despre industria românească

Datele publicate de Institutul Naţional de Statistică arată că, în România, preţurile producţiei industriale pe total, pentru piaţa internă şi cea externă, au crescut cu 2,6% în septembrie faţă de august 2026. Comparativ cu septembrie 2025, avansul a fost de 13,8%.

Pe piaţa internă, creşterea lunară a fost de 3,13%, iar cea anuală a ajuns la 14,82%. În cazul pieţei externe, preţurile au urcat cu 1,21% faţă de august şi cu 11,28% în comparaţie cu aceeaşi perioadă din 2025.

Analiza pe marile grupe industriale evidenţiază diferenţe importante între sectoare. Cea mai accentuată scumpire anuală a fost în industria energetică, unde preţurile au crescut cu 24,95%. Au urmat bunurile intermediare, cu 11,92%, bunurile de capital, cu 6,09%, bunurile de uz curent, cu 5,75%, şi bunurile de folosinţă îndelungată, cu 3,70%.

Pe secţiuni de activitate, cele mai mari creşteri faţă de septembrie 2025 au fost înregistrate în industria extractivă (22,4%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (17,73%), distribuţia apei, salubritate şi gestionarea deşeurilor (14,70%) şi industria prelucrătoare (11,94%).

Preţurile producţiei industriale reprezintă un indicator al costurilor la nivelul producătorilor, nu al preţurilor finale plătite direct de consumatori. Totuşi, scumpirile persistente pot ajunge să influenţeze costurile companiilor şi, în funcţie de condiţiile pieţei, să fie transferate ulterior în preţurile produselor şi serviciilor.

Cifrele Eurostat şi INS au metodologii şi baze de raportare diferite; de aceea, avansul anual de 14,9% raportat de Eurostat nu trebuie confundat cu cel de 13,8% publicat de INS pentru piaţa internă şi externă.