România, din nou "campioană". Dublu record negativ: cea mai mare scumpire din UE şi cel mai ridicat preţ raportat la puterea de cumpărare
România ocupă primul loc în Uniunea Europeană în două clasamente îngrijorătoare privind energia electrică: are cea mai mare creştere anuală a preţurilor pentru consumatorii casnici şi cel mai ridicat cost al electricităţii raportat la puterea de cumpărare, scrie B1.ro.
Potrivit datelor Eurostat, preţul energiei electrice pentru gospodăriile din România a crescut cu 51,6% în primul semestru din 2026, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Nicio altă ţară din UE nu a înregistrat o majorare similară. Pe următoarele poziţii se află Irlanda, cu o creştere de 19,8%, şi Finlanda, cu 18,4%.
În schimb, în alte state europene, electricitatea s-a ieftinit considerabil. Danemarca a raportat o scădere de 31,7%, Luxemburg de 24,1%, iar Cehia de aproximativ 11,8%. La nivelul Uniunii Europene, preţurile au crescut în 13 state membre, au scăzut în 11 şi au rămas relativ stabile în alte trei.
România are şi cea mai scumpă electricitate raportată la puterea de cumpărare
Situaţia este la fel de nefavorabilă atunci când preţurile sunt raportate la puterea de cumpărare a populaţiei. Conform Eurostat, România ocupă primul loc în UE, cu 46,9 unităţi SPC pentru 100 kWh.
Clasamentul este completat de Polonia, cu 41,1 unităţi SPC, şi Cehia, cu 34,3 unităţi. La polul opus se află Malta, cu 13,8 unităţi, Ungaria, cu 14,7, şi Luxemburg, cu 15,5.
Standardul puterii de cumpărare (SPC) este o unitate statistică utilizată pentru a elimina diferenţele dintre nivelurile generale ale preţurilor din statele europene şi pentru a permite comparaţii mai relevante între costurile suportate de consumatori.
Paradoxul este cu atât mai evident cu cât preţul mediu al electricităţii la nivelul UE a scăzut la aproximativ 0,28 euro/kWh în primul semestru din 2026, cu 2,2% faţă de a doua jumătate a anului 2025.
În termeni nominali, cele mai mari preţuri au fost înregistrate în Irlanda, aproximativ 0,39 euro/kWh, Germania şi Belgia, cu circa 0,36 euro/kWh.
Eliminarea plafonării, unul dintre factorii care explică scumpirile
Un element important în evoluţia preţurilor din România este eliminarea schemei de plafonare a tarifelor la energie electrică, la 1 iulie 2025, măsură confirmată de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).
Astfel, comparaţia Eurostat pune faţă în faţă primul semestru din 2025, când consumatorii beneficiau de preţuri plafonate, cu primele şase luni din 2026, când se aplicau tarifele contractuale. Această schimbare contribuie la explicarea creşterii semnificative, însă datele Eurostat nu precizează ce parte din scumpire este determinată exclusiv de eliminarea plafonării.
Presiunile asupra pieţei au continuat şi ulterior. Preţul energiei electrice pe piaţa spot aproape s-a dublat în august 2026 faţă de aceeaşi lună a anului precedent, iar România s-a numărat printre pieţele cu cele mai ridicate preţuri din UE.
De asemenea, Hidroelectrica a majorat tarifele pentru clienţii noi şi pentru contractele ajunse la termen, în timp ce reprezentanţii Ministerului Energiei au avertizat asupra riscului menţinerii unor preţuri ridicate în sezonul rece 2026–2027 şi în primăvara anului următor.
Cum pot consumatorii să reducă facturile la electricitate
În condiţiile unei pieţe liberalizate, consumatorii pot schimba furnizorul fără costuri suplimentare pentru schimbarea propriu-zisă. ANRE recomandă compararea ofertelor şi verificarea preţului final, nu doar a tarifului pentru energia activă.
Factura include şi costurile de transport şi distribuţie, contribuţiile, taxele şi TVA, astfel că diferenţele dintre ofertele furnizorilor pot influenţa semnificativ suma plătită lunar.
Datele Eurostat arată că România se confruntă cu una dintre cele mai dificile situaţii din UE în privinţa costului energiei electrice pentru populaţie, atât prin prisma ritmului scumpirilor, cât şi a raportului dintre preţuri şi puterea de cumpărare a gospodăriilor.
