România cheltuieşte cel mai mult din Europa pentru investiţii publice, dar în zadar

Cătălin Păuna, economist senior al reprezentanţei Băncii Mondiale (BM) în România, a declarat marţi că România are cele mai mari cheltuieli pentru investiţii publice din Europa ca pondere în PIB pentru ultimii 10 ani, dar valoarea investiţiilor nu este corelată cu performanţa acestora şi se impun politici sectoriale coerente.

"România cheltuieşte destui bani în investiţii publice, sunt cele mai mari din Europa în ultimii zece ani ca pondere în PIB, dar există o lipsă de corelaţii între performanţă şi nivelul investiţiilor. Putem obţine un raport mai bun între rezultate şi resurse în cheltuielile publice, trebuie să avem politici publice coerente la nivel sectorial, să avem indicatori de performanţă pentru a aloca resursele în sectoarele prioritare", a precizat Cătălin Păuna la o conferinţă organizată de Ziarul Financiar.

Economistul a afirmat că o altă zonă cu probleme o reprezintă gradul redus de confirmare în ceea ce priveşte colectarea veniturilor, cu un nivel printre cele mai mici din Europa.

"E o problemă de administrare, pentru că am schimbat destul de mult taxările în România, dar tot nu avem o colectare care să semnaleze un grad înalt de conformare", a declarat Păuna.

Cele două zone ar putea contribui la potenţialul de creştere economică, dacă problemele ar fi rezolvate, a mai precizat reprezentantul BM.

Banca Mondială îşi păstrează prognoza de creştere economică a România pentru acest an la 1,6%, generată de un avans uşor al cererii interne, iar în contextul economic negativ din Europa, exporturile nu vor avea o pondere importantă în creşterea economică, a mai afirmat Păuna.

Pe de altă parte, avansul economiei ar putea ajunge la la 2,2% în 2014 şi, gradual, la 3-4% pe termen mediu.

"Creşterea economică poate fi substanţial îmbunătăţită prin promovarea unor reforme de tip structural", a subliniat Păuna, care a precizat că agricultura poate aduce 0,5-0,7 puncte procentuale la creşterea economică dacă are un an bun.

Presiunile inflaţioniste vor rămâne, dar inflaţia va avea o tendinţă uşoară de scădere, a mai apreciat economistul Băncii Mondiale.

"Sursele presiunilor inflaţioniste ţin de calendarul liberalizării preţurilor la gaze şi energie electrică, vor fi efecte directe şi indirecte datorită implicaţiilor pe care le vor avea pentru coşul de consum. În opinia noastră, aceste presiuni sunt gestionabile printr-o monetară şi fiscală disciplinate. Astfel, există contextul pentru o uşoară relaxare a dobânzii cheie", a declarat Păuna.