Reglementări privind comunicarea despre beneficiile alimentelor

Opţiunea pentru o alimentaţie sănătoasă înseamnă să includem în mesele zilei alimentele care acoperă nevoile organismului şi nu conţin în exces factori alimentări "de risc", precum alcoolul, sarea, zaharurile sau grăsimile saturate.

O alimentaţie sănătoasă se asigură prin diversitatea alimentelor, consumul moderat, fără a depăşi nevoile energetice ale organismului, prevenirea senzaţiei de foame acută, prin împărţirea raţiei alimentare în trei mese principale şi două gustări şi asocierea corectă a alimentelor.

Dincolo de conţinutul lor nutriţional (macro şi micronutrienţi, oligoelemente), unele alimente posedă virtuţi suplimentare, anume principii active care contribuie la buna funcţionare a organismului, cum sunt antioxidanţii, acizii graşi esenţiali, bacteriile probiotice, fitosterolii şi multe altele, a explicat, joi, prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, într-o conferinţă de presă organizată de Danone, despre reglementările privind comunicarea despre beneficiile alimentelor.

Pentru a asigura comunicarea corectă către consumatori a beneficiilor nutriţionale şi pentru sănătate ale alimentelor, instituţiile europene au decis, cu câţiva ani în urmă, să instaureze un cadru reglementar care să impună criterii riguroase de analiză şi decizie, a evidenţiat prof. dr. Mencinicopschi.

El a explicat că Regulamentul european (Regulamentul CE 1924/2006) se bazează pe 2 axe principale: încadrarea unui aliment într-un profil nutriţional, ceea ce înseamnă că alimentul respectiv nu trebuie să conţină în exces nutrienţi precum sarea, zahărul, grăsimile saturate, identificaţi ca factori ce cresc riscul pentru unele boli (obezitate, diabet, boli cardio-vasculare). Băuturile care conţin peste 1,2% alcool nu pot purta menţiuni de sănătate.

Al doilea principiu se referă la beneficiile de sănătate comunicate care trebuie dovedite ştiinţific, iar menţiunea prin care sunt comunicate trebuie să fie autorizată de Comisia Europeană.

EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor), ca for ştiinţific al Uniunii Europene, analizează dovezile ştiinţifice puse la dispoziţie de companii şi decide dacă beneficiile de sănătate comunicate, aşa cum au fost ele formulate, sunt sau nu riguros probate ştiinţific.

Instituţia europeană analizează aceste dovezi, luând în considerare mai multe aspecte, precum: rigoarea dovezilor ştiinţifice, relaţia cauză - efect dintre substanţa activă şi beneficiul pentru sănătate, mecanismul de acţiune al substanţei active, relevanţa pentru sănătatea publică a beneficiului de sănătate comunicat.

Acest proces a început în ianuarie 2008, şi, neexistând niciun fel de experienţă anterioară într-un astfel de proces, experţii EFSA au analizat beneficiile alimentelor prin aplicarea metodologiei de analiză pentru autorizarea medicamentelor, cu toate că deosebirile dintre alimente şi medicamente sunt evidente, a spus Mencinicopschi.

Astfel, alimentele se adresează, de regulă, tuturor consumatorilor, în timp ce medicamentele doar unui număr restrâns de oameni, care suferă de o anumită boală. Scopul alimentului este să hrănească organismul şi să-l menţină sănătos, în timp ce medicamentul combate un simptom sau o boală.

EFSA analizează fiecare menţiune în parte, în raport cu dovezile ştiinţifice aduse şi emite opinii ştiinţifice, pe baza cărora Comisia Europeană autorizează sau respinge utilizarea menţiunii.

"Sigur că intenţia de reglementare a comunicării privind alimentele sănătoase este lăudabilă. Totuşi, din maniera de analiză şi validare a menţiunilor propuse rezultă formulări şi concluzii curioase, bazate pe aspecte formale, care ignoră unele aspecte de fond, de exemplu faptul că anumite alimente au o întreagă istorie ca alimente sănătoase, deşi nu dispun de dovezi ştiinţifice formale. Putem enumera aici alimente ca varza şi usturoiul, dar şi multe produse lactate fermentate proaspete", a declarat Gheorghe Mencinicopschi.

EFSA a respins menţiunile propuse pentru 191 de culturi probiotice de fermentare a laptelui, pe motiv că bacteriile respective nu sunt suficient de bine caracterizate sau că nu este lămurit mecanismul lor de acţiune, adică nu se face legătura cauză - efect între principiul activ conţinut în produs şi beneficiul de sănătate.

"Sunt conştient că, în cazul probioticelor, aplicarea protocolului de analiză EFSA este aproape o utopie, pentru că aceste bacterii nu interacţionează direct cu celulele sau ţesuturile organismului în afară de cele ale sistemului digestiv. Ele interacţionează cu flora intestinală, iar structura acesteia are repercusiuni importante asupra sănătăţii organismului gazdă", a completat prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi.

Medicul a subliniat că de aceea este necesar să fie promovată şi menţinută o floră intestinală echilibrată, prin obiceiuri alimentare corecte şi prin consum de alimente prebiotice (fibre alimentare) şi probiotice (iaurturi, chefir).

La nivel european, procesul de analiză şi autorizare a menţiunilor de sănătate este în curs, după doi ani de muncă intensă fiind analizate doar aproximativ 25% dintre menţiunile supuse autorizării.