Referendumul din Justiţie. Corupţia Ucide, scrisoare deschisă către CSM: "Când instituţiile se închid, societatea reacţionează"
„Corupţia Ucide” a reacţionat după ce secţia pentru judecători a CSM a contestat, virulent, ideea iniţierii unui referendum printre magistraţi, lansată duminică de preşedintele NIcusor Dan.
Într-o amplă scrisoare deschisă, reprezentanţii organizaţiei care de-a lungul anilor a fost în centrul protestelor anti-corupţie, transmite că societatea civilă nu contestă independenţa Justiţiei, ci disfuncţionalităţi sistemice. Corupţia Ucide acuză CSM-ul că încearcă să minimizeze nemulţumirile din societate catalogându-le drept "vector emoţional" şi reaminteşte că un referendum, la care vor răspunde magistraţii, nu înseamnă subordonare politică.
Redăm scrisoarea deschisă:
"Asociaţia Corupţia Ucide, organizaţie civică activă de peste un deceniu în apărarea statului de drept, a independenţei justiţiei şi a interesului public, ia act cu îngrijorare de comunicatul de presă emis de Secţia pentru judecători a CSM în data de 21 decembrie 2025.
Într-un moment de tensiune publică reală, generată de investigaţii jurnalistice documentate, de reacţii din interiorul sistemului judiciar şi de proteste civice paşnice desfăşurate în mai multe oraşe din ţară, comunicatul dumneavoastră nu răspunde problemelor semnalate, ci pare să le ocolească printr-o reafirmare formală a unor principii constituţionale pe care nimeni nu le contestă.
1. Societatea civilă nu contestă independenţa justiţiei. Contestă disfuncţionalităţi sistemice.
În ultimele două săptămâni:
• zeci de mii de cetăţeni au ieşit în stradă cerând funcţionarea reală a justiţiei, nu subordonarea ei;
• magistraţi activi şi retraşi au vorbit public despre probleme structurale din sistem;
• investigaţii jurnalistice au documentat practici care afectează încrederea publică în actul de justiţie.
A răspunde acestui context exclusiv prin invocarea „ingerinţei” şi a „vectorilor emoţionali” transmite un mesaj periculos: acela că orice critică publică este, prin definiţie, nelegitimă.
Această poziţie este incompatibilă cu o democraţie matură.
2. Separarea puterilor nu înseamnă izolare de societate
Separarea puterilor în stat nu presupune separarea justiţiei de societate.
Independenţa judecătorului în soluţionarea cauzelor nu exonerează instituţiile sistemului judiciar de:
• dialog public,
• transparenţă,
• asumarea responsabilităţii instituţionale atunci când apar semnale serioase de disfuncţionalitate.
A prezenta orice iniţiativă de consultare publică, dezbatere sau presiune civică drept „ingerinţă” riscă să transforme independenţa justiţiei într-un scut împotriva răspunderii, nu într-o garanţie a bunei funcţionări.
3. Referendumul sau consultarea publică nu sunt sinonime cu subordonarea politică
Chiar dacă există dezbateri legitime privind forma şi temeiul juridic al unor mecanisme de consultare, respingerea lor în bloc, fără dialog, fără explicaţii substanţiale şi fără alternative, alimentează percepţia că sistemul judiciar refuză orice formă de autoevaluare deschisă.
Societatea civilă nu cere verdict popular asupra hotărârilor judecătoreşti.
Cere reforme, criterii clare, responsabilitate şi încredere.
4. Emoţia publică nu este o ameninţare. Indiferenţa instituţională este.
A cataloga reacţia publică drept „vector emoţional” este o minimalizare periculoasă a unei nemulţumiri sociale profunde. Emoţia apare atunci când mecanismele instituţionale nu mai oferă răspunsuri credibile.
Istoria recentă a României arată clar: când instituţiile se închid, societatea reacţionează.
5. CSM are o responsabilitate majoră faţă de încrederea publică
În calitatea sa constituţională de garant al independenţei justiţiei, CSM are nu doar dreptul, ci obligaţia de a:
• recunoaşte existenţa problemelor semnalate public;
• explica ce mecanisme interne funcţionează şi care nu;
• propune sau accepta forme de dialog instituţional cu societatea civilă şi profesioniştii dreptului.
Un comunicat defensiv nu consolidează încrederea. O face doar asumarea reală a responsabilităţii." transmit reprezentanţii Corupţia Ucide.
Ce a transmis ieri secţia de judecători a CSM?
„Consiliul Superior al Magistraturii, în calitatea sa constituţională de garant al independenţei Justiţiei, îşi exercită atribuţiile în mod autonom şi nu va tolera nicio formă de ingerinţă, directă sau indirectă, în activitatea autorităţii judecătoreşti. România este stat membru al Uniunii Europene, iar respectarea statului de drept, a independenţei Justiţiei şi a cooperării loiale între instituţii constituie repere fundamentale ale ordinii constituţionale şi ale angajamentelor europene asumate. Consolidarea încrederii publice în instituţiile statului presupune un discurs public responsabil, ancorat în normele constituţionale şi în valorile comune europene. Eventualele disfuncţionalităţi, dacă există, trebuie să îşi găsească soluţii într-un climat social stabil şi caracterizat de cooperare instituţională, în urma unor analize realizate aplicat şi riguros faţă de importanţă Justiţiei în societate, iar nu în context caracterizat de vectori emoţionali, indiferent dacă aceştia au apărut spontan sau premeditat”, a transmis Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, într-un comunicat.
Comunicatul CSM a venit după ce reşedinţele Nicuşor Dan a anunţat că va iniţia în luna ianuarie un referendum în cadrul corpului magistraţilor cu o singură întrebare: „CSM acţionează în interes public sau acţionează în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”.
Şeful statului a precizat că dacă magistraţii în majoritatea lor vor spune că CSM nu reprezintă interesul public, ci interesul breslei, atunci „CSM va pleca de urgenţă”.
