De ce politicienii îşi doresc să controleze o parte din justiţie prin numirea şefilor marilor parchete

Jurnalista de investigaţie Emilia Şercan a prezentat "o scurtă explicaţie a unui thriller academic" pentru a înţelege mai bine "de ce politicienii îşi doresc să controleze o parte din justiţie prin numirea şefilor marilor parchete".

"Astăzi se împlinesc 4 ani de când am dezvăluit că teza de doctorat a lui Nicolae Ciucă este plagiată. Ciucă, preşedinte al PNL la acel moment, era premierul României. Dovezile pe care le-am prezentat au fost fără dubiu. Plagiatul era clar pentru oricine şi din avion. 42 de pagini plagiate cuvânt cu cuvânt, două dintre sursele din care Ciucă a plagiat fiind, atenţie, alte două teze de doctorat susţinute la Universitatea Naţională de Apărare. Ca să îngroape rapid scandalul, Nicolae Ciucă s-a folosit de justiţie cu toată puterea şi influenţa politică pe care i le asigura funcţia. În perioada 20 – 25 ianuarie 2022, la CNATDCU (care era atunci instituţia care verifica acuzaţiile de plagiat), au fost înregistrate 3 sesizări, iar alte 5 au fost respinse", a declarat Emilia Şercan.

Jurnalista a amintit că, pe 27 ianuarie 2022, la Parchetul General era depusă o plângere penală pe numele lui Ciucă pentru încălcarea drepturilor de autor.

"Parchetul General era la acel moment condus de facto de prim-adjunctul Bogdan Licu, pentru că procurorul general, Gabriela Scutea, se ocupa de alte lucruri, de genul găinaţului de porumbei de pe la geamurile instituţiei. Dosarul a fost înregistrat în aceeaşi zi şi a fost imediat direcţionat către Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică (SUPC). Potrivit Parchetului General, citat de SpotMedia, la data la care a fost înregistrat dosarul şi desemnat procurorul de caz, atribuţiile şefului SUPC erau exercitate de adjunctul secţiei, procurorul Marius Voineag. Tot în acea zi, procurorul de caz a decis începerea urmăririi penale in rem, asupra faptei, nu a persoanei. Procurorul de caz, cu o celeritate uluitoare, a mai decis ca în ziua următoare, pe 28 ianuarie 2022, să meargă la UNAP şi să ridice întreg dosarul de studii doctorale al lui Ciucă, inclusiv teza în original", a precizat Emilia Şercan.

Conform jurnalistei, infracţiunea de care Ciucă era acuzat era însuşirea, fără drept, în întregime sau în parte, a operei unui alt autor şi prezentarea ei ca o creaţie intelectuală proprie (art. 197 din Legea 8/1996 a dreptului de autor).

"În cazul acestei infracţiuni, intervenise prescripţia din 2008, adică de 14 ani. Odată ridicate documentele originale, orice investigaţie academică a devenit imposibilă, pentru că analiza trebuia să se bazeze pe documentele oficiale ale speţei, care au fost ferecate la Parchetul General. Analiza tezei lui Nicolae Ciucă nu a fost făcută niciodată de către UNAP. Dosarul penal care a blocat verificarea plagiatului a fost clasat un an mai târziu, pe 15 martie 2023. Un an i-a trebuit procurorului de caz, aşadar, să constate o evidenţă clară: fapta de care fusese acuzat Ciucă era prescrisă din 2008. De la aceste fapte, să trecem la persoane", a continuat Emilia Şercan.

Jurnalista a atras atenţia că, la trei luni de la blocarea verificării academice a tezei lui Ciucă, Bogdan Licu era numit judecător la CCR pentru un mandat de 9 ani. Se întâmpla pe 3 mai 2022.

"Procurorul Marius Voineag, care în sistemul de justiţie trecea drept pupilul lui Bogdan Licu – cel care l-a şi adus în Parchetul General în 2021 – a fost nominalizat ca procuror-şef al DNA, atenţie!, bătăi de tobe…!, exact un an mai târziu de la blocarea anchetei academice a tezei lui Ciucă, pe 27 februarie 2023. La 15 martie 2023, ca nu cumva dosarul care a îngropat analiza academică a tezei lui Ciucă să îi prejudicieze imaginii lui Voineag, Parchetul General a clasat acest dosar, aşa cum am spus mai sus. Cel care l-a nominalizat pe Voineag pentru această funcţie a fost Cătălin Predoiu, ministrul PNL al Justiţiei, cel în al cărui mandat au fost, de altfel, mutilate legile justiţiei astfel încât corupţii din politică şi business – cei care îşi doresc să fure nemăsurat, dar să nu ajungă la puşcărie – să poată scăpa de închisoare. Voineag 'a excelat' la DNA în mandatul său de şef, exact aşa cum şi-au dorit politicienii care l-au numit, după cum aţi aflat mai ales din documentarul Recorder, Justiţie capturată", a conchis Emilia Şercan.