Recentul atac cibernetic asupra Casei Albe provine de la Universitatea Shanghai Jiaotong

Un atac cibernetic remarcabil de minimalizat asupra Casei Albe, care a avut loc la începutul lunii octombrie, îşi are punctul de origine Universitatea Shanghai Jiaotong din China, conform unei surse Epoch Times.

Atacul cibernetic a avut loc în 1 octombrie (când PCC comemorează ziua în care a pus stăpânire pe întreaga China continentală în 1949) şi este privit ca cea mai gravă “breşă cibernetică” la cel mai înalt nivel diplomatic de până acum. Se crede că atacul de tip “suliţă” asupra unui personal al Casei Albe a permis hackerilor să acceseze temporar sistemul de calculatoare al Casei Albe, deşi oficialii au susţinut într-o conferinţă de presă că atacul a fost descoperit rapid şi că nu au fost sparte reţele majore sau secrete.

Casa Albă a refuzat să ofere informaţii despre atacatori dar Washington Free Beacon a declarat că atacurile au provenit din China. Casa Albă nu a negat raportul.

În timp ce atacul a fost minimalizat, surse media au raportat că acesta a avut o ţintă specifică: Biroul Militar al Casei Albe şi date sensibile de război precum coduri de lansare nucleară.

O sursă a spus pentru Epoch Times că atacul asupra Casei Albe provine de la Universitatea Shanghai Jiaotong, care a fost numită şi în cazul altor atacuri cibernetice asupra calculatoarelor şi reţelelor din afara Chinei şi este un teren propice pentru atacurile cibernetice susţinute de regimul comunist chinez. Dar în spatele implicării universităţii în războiul cibernetic se află o poveste şi mai întunecată.

Istoria Universităţii Shanghai Jiaotong în războiul cibernetic

Shanghai Jiaotong a devenit de notorietate internaţională în 2010 când a fost numită ca una dintre cele două universităţi chineze responsabile pentru un masiv atac cibernetic asupra serverelor gigantului Google precum şi asupra altor 20 de companii occidentale. Google a făcut publică chestiunea după atac – numit “Operaţiunea Aurora” de către experţii în securitate” – şi a numit China ca loc de origine al atacurilor. Alte companii ce au confirmat faptul că au fost lovite în atacul cibernetic au fost Adobe Systems, Juniper Networks şi Rackspace. Se crede de asemenea că Yahoo, Symantec, Northrop Grumman, Morgan Stanley şi Dow Chemical au fost printre ţinte. Toate ţintele au fost companii majore în tehnologie, apărare şi energie în Statele Unite.

Atacurile Aurora au făcut parte dintr-un atac APT (ameninţare durabilă avansată), un termen pe care experţii în securitatea cibernetică îl folosesc pentru a descrie un atac precis şi durabil din partea cuiva ce deţine suficiente resurse pentru a susţine un atac pe termen lung. Se crede că Viermele Stuxnet care s-a infiltrat în centralele nucleare iraniene este un alt exemplu de APT. Atacurile Aurora din China au avut loc la sfârşitul anului 2009 pe o perioadă de câteva luni şi au determinat Google să părăsească China într-o mişcare foarte publică la începutul lui 2010.

Ziarul The Epoch Times a confirmat într-un raport exclusiv că atacurile Aurora care au vizat Google au fost autorizate de cele mai înalte niveluri ale Biroului Politic chinez, în special de către Bo Xilai şi Zhou Yongkang.

Legatura cu Jiang Zemin

Universitatea Shanghai Jiaotong este locul unde a studiat abominabilul lider chinez Jiang Zemin. Şi se ştie în China că Jiang are legături strânse cu universitatea.

În China, fiecare universitate de vârf găseşte un oficial PCC de nivel înalt pentru a-şi “acoperi spatele”. În anii 1980, Universitatea Shanghai Jiaotong a avut ca suport din partea Beijing-ului pe Wang Zhen, un membru al Biroului Politic al Comitetului Central al PCC, care ulterior a devenit vicepreşedinte al Chinei. Totuşi, universitatea nu putea să găsească o legătură puternică în oraşul natal Shanghai. Când Jiang Zemin a devenit primar al Shanghai-ului în 1985, directorul universităţii l-a invitat imediat pe Jiang pentru a ţinut un discurs în campusul universitar şi l-a considerat a fi legatura norocoasă pe care universitatea a găsit-o în cele din urmă în oraş.

În 1986, studenţii Universităţii Shanghai Jiaotong au început o mişcare studenţească cerând alegeri democratice pentru membrii Congresului Poporului. Când studenţii s-au adunat în faţa primăriei pentru a cere un dialog cu primarul, Jiang nu a îndrăznit să se întâlnească cu ei. Mulţi studenţi au fost dezamăgiţi de el, numindu-l “fara talent, fara curaj.”

Jiang a lucrat cu conducerea de vârf a universităţii pentru a investiga şi pedepsi studenţii după ce poliţia a liniştit mişcarea. Aceasta a făcut parte dintr-o mişcare studenţească naţională care a declanşat divizarea dintre Hu Yaobang şi alţi lideri seniori ai PCC.

În 1989, o altă mişcare studenţească majoră a început în Beijing. Deng Xiaoping a dorit să o suprime cu tancurile. Wan Li, preşedintele Comitetului Permanent al Congresului Naţional al Poporului, un prieten apropiat al lui Deng şi aliat al lui Zhao Zhiyan, era într-o vizită în America de Nord. Zhao Zhiyan şi mulţi studenţi au sperat că Wan se va întoarce în Beijing pentru a cere o întâlnire a Comitetului Permanent al Congresului – singura speranţă pentru o prevenire a suprimării.

Pe drumul de întoarcere al lui Wan spre Beijing, Jiang Zemin, urmând direcţia lui Deng Xiaoping, l-a oprit pe Wan Li să intre în Shanghai înainte ca el să prindă zborul de legătură către capitală. Jiang l-a întârziat cu succes pe Wan să ajungă în Beijing. Acesta a fost considerat cel mai de succes gest al lui Jiang în semn de sprijin pentru decizia lui Deng de a masacra studenţii în Piaţa Tiananmen. Şi a fost principalul motiv pentru care Deng l-a ales pe Jiang ca succesor în poziţia de vârf a PCC.

După ce a ajuns la putere, Jiang a iniţiat o persecuţie sângeroasă împotriva practicii de meditaţie chinezească Falun Gong în 1999, folosind-o că o oportunitate pentru a-şi întări conducerea.

Fiind conştient de sângele care îi păta mâinile, Jiang nu s-a oprit deloc în a-şi găsi aliaţi pentru a-şi asigura siguranţa. El a menţinut relaţii cu Universitatea Shanghai Jiaotong şi a învigorat această relaţie chiar şi după ce s-a retras din funcţia de lider al Partidului în 2004. După ce s-a întors în Shanghai, el a locuit în apropiere de universitate şi a folosit campusul pentru a face apariţii publice în scopul manifestării suportului său pentru aliaţii lui.

La câteva luni, atacurile cibernetice din China – care iniţial au vizat disidenţi din străinătate, incluzând practicanţi Falun Gong, activişti tibetani, uiguri – au început să se intensifice şi să vizeze alte centre ale puterii politice. Astfel, cu originea la Universitatea Shanghai Jiaotong şi sub supravegherea lui Jiang, a fost iniţiat un efort sofisticat şi susţinut de stat pentru a produce hackeri capabili să lanseze un război cibernetic în cazul în care ar fi avut nevoie Jiang şi clica sa.

La scurt timp după anunţarea atacurilor Aurora asupra Google, New York Times i-a intervievat pe profesorii de la Universitatea Shanghai Jiaotong şi unul dintre ei a declarat: “Nu sunt surprins. De fapt, este ceva normal ca studenţii să hackuiască website-uri străine.”

The Chronicle of Higher Education a raportat că “un student al Universităţii Shanghai Jiaotong a susţinut că a fost implicat într-un atac în 2001 care a dus la căderea website-ului Casei Albe”. The Chronicle oferă mai multe detalii, în special despre atacurile cibernetice asupra Casei Albe precum şi asupra unei “companii taiwaneze de Internet şi asupra unui afiliat al Fox News în zona Washington D.C.” – aceste atacuri au fost urmărite la sursă către un student, Peng Yinan, care a fondat un grup de hacking sub supravegherea oficialilor seniori ai universităţii.

Universitatea Shanghai Jiaotong a negat oficial implicarea în atacurile cibernetice dar dovezile tot mai mari arată înspre o altă direcţie. Articolul din The Chronicle atinge alte câteva puncte majore, susţinând că studentul Peng “a devenit un consultant pentru Biroului Securităţii Publice din Shanghai”, în timp ce “un alt student care şi-a semnat numele la desfigurarea website-ului Javaphile a lucrat pentru Google o perioadă.”

În timp ce PCC se scufundă într-o criză spectaculoasă după fuga lui Wang Lijun şi prăbuşirea lui Bo Xilai, clica lui Jiang pare să lupte cu spatele la perete pentru a-şi asigura supravieţuirea, chiar dacă aceasta ar implica un război cibernetic total. Momentul atacului cibernetic asupra Casei Albe indică faptul că axa Bo-Zhou-Jiang ar putea încerca să ridice miza în lupta de mare profil pentru supravieţuirea lor, prin intensificarea tulburărilor chino-japoneze şi adâncirea instabilităţii din China şi din interiorul conducerii ţării.