Rata locurilor de muncă vacante, în scădere anul trecut cu 0,05 puncte procentuale
alte articole
Rata medie anuală a locurilor de muncă vacante a fost anul trecut de 0,59%, în scădere cu 0,05 puncte procentuale faţă de anul precedent, potrivit datelor prezentate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).
În ceea ce priveşte numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, acesta a fost de 24.800, în scădere cu 1.300 de locuri de muncă vacante faţă de anul anterior, mai spun sursele citate.
Potrivit INS, în anul 2012, ratele medii anuale ale locurilor de muncă vacante cu cele mai ridicate valori s-au înregistrat în sănătate şi asistenţă socială (1,27%) respectiv în administraţia publică (1,20%). La polul opus s-au situat activităţile din industria extractivă (0,06%), respectiv cele de producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (0,10%).
Aproape o treime din numărul total al locurilor de muncă vacante s-au regăsit în industria prelucrătoare (7,8 mii locuri vacante), iar rata a avut o valoare medie anuală de 0,77%. Sectorul bugetar a însumat puţin peste 30% din totalul locurilor de muncă vacante, cele mai multe regăsindu-se în sănătate şi asistenţă socială (3,7 mii locuri vacante), urmate de administraţia publică (2,9 mii locuri vacante), respectiv învăţământ (0,9 mii locuri vacante). În industria extractivă, angajatorii au prezentat cea mai redusă cerere de forţă de muncă salariată (0,04 mii locuri vacante).
Prin comparaţie cu anul precedent, atât rata, cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante au înregistrat, aproape în egală măsură, creşteri şi scăderi, mai spun sursele citate. Cele mai relevante creşteri ale ratei medii anuale ale locurilor de muncă vacante s-au regăsit în activităţile de distribuţie a apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (+0,25 puncte procentuale), precum şi în cele de sănătate şi asistenţă socială (+0.22 puncte procentuale). La polul opus, s-au situat activităţile din agricultură, silvicultură şi pescuit (-0,50 puncte procentuale), respectiv cele de informaţii şi comunicaţii (-0,28 puncte procentuale).
Numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a cunoscut cele mai semnificative creşteri în sănătate şi asistenţă socială (+0,6 mii locuri vacante), urmate de activităţile din învăţământ şi cele de distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (+0,3 mii locuri vacante pentru fiecare în parte). La polul opus, cele mai accentuate diminuări ale indicatorului s-au constatat în industria prelucrătoare (-1,0 mii locuri vacante), urmate de activităţile de transport şi depozitare, respectiv construcţii (-0,4 mii locuri vacante pentru fiecare în parte).
În anul 2012, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori prin intermediul ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-a constatat în rândul ocupaţiilor de operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente – grupa majoră 8 (0,84%) şi de muncitori necalificaţi – grupa majoră 9 (0,71%).
Numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a cunoscut cele mai semnificative valori în ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate (6,3 mii locuri vacante), care a reprezentat aproximativ 25% din numărul locurilor de muncă vacante la nivel de ţară.
În ceea ce priveşte rata medie anuală a locurilor de muncă vacante, cea mai redusă disponibilitate a cererii de forţă de muncă salariată s-a constatat pentru ocupaţiile de muncitori calificaţi şi asimilaţi (0,36%), iar în privinţa numărului mediu anual al locurilor de muncă vacante cea mai redusă cerere de forţă de muncă salariată a fost pentru ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit (0,1 mii locuri vacante). Atât în ceea ce priveşte rata cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, ocupaţiile mai sus menţionate au fost urmate de cele ale membrilor corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori (0,37% rata locurilor de muncă vacante, respectiv 1,0 mii locuri vacante).
Comparativ cu anul 2011, atât în ceea ce priveşte rata cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante cele mai importante diminuări s-au regăsit în ocupaţiile de muncitori calificaţi şi asimilaţi (-0,15 puncte procentuale, respectiv -0,9 mii locuri vacante), urmate de cele aferente muncitorilor necalificaţi (-0,14 puncte procentuale, respectiv -0,4 mii locuri vacante).
La polul opus, rata medie anuală a locurilor de muncă vacante a cunoscut cea mai importantă creştere în rândul ocupaţiilor de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit (+0,26 puncte procentuale), iar în ceea ce priveşte numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, cea mai semnificativă creştere faţă de media anului 2011 s-a înregistrat în rândul ocupaţiilor de specialişti în diverse domenii de activitate (+0,6 mii locuri vacante).
În profil teritorial, în anul 2012, cele mai ridicate valori atât în ceea ce priveşte rata cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în regiunile Bucureşti-Ilfov şi Nord-Est (0,73% pentru fiecare în parte, iar numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a fost de 6,7 mii locuri vacante, respectiv 3,6 mii locuri vacante).
De asemenea, în regiunea Bucureşti-Ilfov, numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a reprezentat 27% din numărul locurilor de muncă vacante din întreaga ţară.
La polul opus, atât în ceea ce priveşte rata cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante cele mai scăzute valori le-a cunoscut regiunea Sud-Vest Oltenia (0,36%, respectiv 1,2 mii locuri vacante), urmată de regiunea Sud-Est (0,42%, respectiv 1,9 mii locuri vacante).
Faţă de anul 2011, cea mai semnificativă diminuare a ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-a înregistrat în regiunea Vest (-0,22 puncte procentuale), urmată de regiunea Nord-Est (-0,19 puncte procentuale), iar în sens contrar, cu cea mai importantă creştere s-a regăsit regiunea Sud-Est (+0,08 puncte procentuale).
În ceea ce priveşte numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante cele mai relevante scăderi s-au înregistrat în regiunile Nord-Est şi Vest (-0,7 mii locuri vacante pentru fiecare în parte). Cu cea mai accentuată creştere faţă de anul 2011 s-a regăsit regiunea Bucureşti-Ilfov (+0,6 mii locuri vacante).