Putin îl "readuce" pe "Felix de Fier" Dzerjinski la şcoala de spionaj a Rusiei
Preşedintele Vladimir Putin a ordonat ca academia de spionaj a Serviciului Federal de Securitate al Rusiei să poarte numele lui „Felix de Fier” Dzerjinski, fondatorul poliţiei secrete sovietice şi arhitectul Terorii Roşii care a urmat revoluţiei din 1917.
Dzerjinski, un nobil polonez devenit revoluţionar care a contribuit la punerea bazelor sistemului represiv pe care urma să îl conducă Iosif Stalin, este detestat de disidenţi, dar este un erou pentru spionii care conduc Rusia lui Putin.
După căderea Zidului Berlinului în 1989, o mulţime entuziastă a doborât o statuie a sa în capitala poloneză Varşovia. Când Uniunea Sovietică însăşi s-a prăbuşit în 1991, un monument al lui Dzerjinski din faţa sediului KGB din Piaţa Lubianka din Moscova a fost dărâmat de manifestanţi entuziaşti.
Dar „Felix de Fier” s-a întors la şcoala de spionaj a FSB la mai puţin de doi ani după ce a revenit în cadrul Serviciului de Informaţii Externe (SVR), scrie Reuters.
Într-un decret publicat de Kremlin în această săptămână, Putin a ordonat ca Academia FSB, cunoscută anterior sub numele de Şcoala Superioară a KGB, să fie denumită de acum înainte „Academia F.E. Dzerjinski a Serviciului Federal de Securitate”.
Putin, el însuşi fost locotenent-colonel KGB, a spus că decizia a fost luată din cauza „contribuţiei remarcabile la asigurarea securităţii statului” a lui Dzerjinski, potrivit decretului.
Şcoala Superioară a KGB a fost cunoscută oficial ca „Şcoala Superioară F.E. Dzerjinski a KGB” din 1962 până în 1993, potrivit presei ruse. Putin a fost student acolo în 1979 şi la începutul anilor 1980, potrivit unei biografii oficiale.
Academia FSB din sudul Moscovei are facultăţi precum limbi străine, securitatea informaţiei, contrainformaţii, suport operaţional, matematică aplicată şi echipamente speciale.
Locotenent loial al lui Lenin
Pentru unii ruşi, revenirea lui Dzerjinski este un indicator al represiunii despre care spun că domină Rusia aflată în război – şi al măsurii în care ţara a abandonat orientarea sa post-sovietică spre Occident.
Ca unul dintre cei mai loiali locotenenţi ai lui Vladimir Lenin, Dzerjinski a contribuit la înfiinţarea guvernului revoluţionar folosind tactici leniniste nemiloase: persecuţia brutală a adversarilor – sau a oricui chiar şi suspectat că ar fi adversar.
Ca şef al poliţiei secrete a lui Lenin, iar mai târziu a lui Stalin, din 1917 până la moartea sa în 1926, Dzerjinski a condus campania de intimidare, arestări, violenţă şi execuţii care a devenit cunoscută sub numele de „Teroarea Roşie”.
El a fondat Comisia Extraordinară Panrusă, cunoscută sub numele de Ceka, care a instituit un val de execuţii sumare în timpul Războiului Civil.
Influenţa sa este atât de durabilă încât chiar şi în Rusia modernă, unii spioni încă se numesc cekisti, după numele aparatului său de spionaj, şi se referă la Dzerjinski drept „Cekistul nr. 1”.
