PSD şi tablourile fantomă. Cum au dispărut fără urmă 59 de opere de artă împrumutate din sediul PSD şi cine plăteşte?

De câţiva ani încoace, mulţi români, când aud de tablouri, se gândesc, automat, la Darius Vâlcov şi tablourile ascunse prin cavouri. Dar Vâlcov nu este singura legătură a PSD-ului cu... arta. Se pare că între tablouri şi PSD există conexiuni foarte-foarte bizare. Una dintre cele mai interesante are legătură cu un incendiu...

În data de 13 iulie 2012, la sediul central al PSD, în splendida clădire de pe Kiseleff, avea loc un incendiu. Din fericire, un incendiu minor: nicio victimă şi aparent fără pagube materiale majore.

Ulterior incendiului, social-democraţii au "descoperit" însă că ceva "a ars". Mai exact, 59 de tablouri care au fost împrumutate partidului de precursorul actualului Muzeu Naţional de Artă Contemporană a României (MNAC), Oficiul Naţional pentru Documentare şi Expoziţii de Artă (ONDEA).

Mai exact, între 1993 şi 1995, ONDEA a împrumutat formaţiunii politice 118 tablouri, în baza unui contract de împrumut fără termen. În noiembrie 2012, PSD a informat MNAC că lucrările au fost depozitate în subsolul sediului central al partidului din Kiseleff, loc unde, pe 13 iulie, a avut loc un incendiu.

Restul de 59 de tablouri au fost inventariate şi predate MNAC. Pe 21. 11. 2012, PSD şi-a exprimat intenţia de a despăgubi muzeul pentru tablourile "arse", însă ulterior s-a răzgândit, invocând forţa majoră.

În consecinţă, MNAC a acţionat în instanţă, cerând ori tablourile, ori despăgubiri. Mai mult, MNAC şi-a exprimat dubiul asupra variantei PSD privind incidentul: ”Aspecte care conturează o situaţie destul de echivocă în privinţa circumstanţelor în care, deşi dispuse în aceeaşi locaţie, sub o atentă supraveghere ce s-ar fi impus din partea detentorului lor precar, un lot de lucrări împrumutate de noi a putut fi recuperat, iar altul pierdut într-un sinistru – FĂRĂ ABSOLUT NICIO DOVADĂ PRIVIND DEPOZITAREA LOR ÎN SPAŢIILE AFECTATE DE INCENDIU (majusculele aparţin reclamantului MNAC n.r.)”, se arată în acţiunea depusă de muzeu în instanţă, potrivit G4Media.

Recent, o sursă apropiată situaţiei ne-a relatat că, de fapt, tablourile respective nu aveau cum să ardă, pentru că incendiul s-a rezumat la un tablou electric şi nu a fost soldat cu distrugeri.

Redacţia noastră a încercat să verifice ce s-a întâmplat şi, surpriză, din datele transmise nouă de pompieri reiese că tablourile nu ar fi ars... Pentru că: 1. incendiul a fost, de fapt, un scurtcircuit la un tablou electric şi a avut ca unică pagubă 6 metri liniari de cabluri. 2. PSD a informat MNAC că tablourile care au ars erau la subsol. Or, incendiul s-a produs la parter, fără legătură cu subsolul.

Concret, redacţia noastră a cerut o copie a raportului operativ de la intervenţia din data de 13 iulie 2012 (document în care se consemnează natura incendiului: localizat/generalizat, degajări de fum, victime încarcerate etc.), măsuri dispuse, pagube constatate etc. Nu l-am primit. ISU BIF ne-a transmis că acesta nu poate fi făcut public (nu înţelegem de ce), însă a informat că distrugerile au constat în 6 metri liniari de cabluri. Răspunsul pompierilor NU MENŢIONEAZĂ NICIO ALTĂ PAGUBĂ.

Pentru a ne convinge că SINGURA pagubă produsă de incendiu au fost cei 6 metri liniari de cablu, am dat încă un email la ISU BIF, prin care i-am rugat să ne confirme acest lucru. Întrebarea suna aşa: "Din răspunsul dvs. se înţelege că singura pagubă cauzată de incendiu au fost cei 6 metri de cablu. Aş vrea să îmi confirmaţi clar informaţia." Nu ne-au confirmat în scris, însă ne-a sunat o doamnă de la ISU BIF să ne comunice că nu ne pot da nimic în plus faţă de ce ne-au dat.

"Deci doar cei 6 metri liniari de cablu au ars şi, în rest, nicio pagubă, da?", am întrebat.

"Aşa scrie în procesul-verbal şi aşa v-am transmis şi dvs.", ne-a răspuns reprezentanta ISU BIF.

Deci, dacă pompierii spun că nu a fost nicio altă pagubă, cum au ars cele 59 de tablouri?

Un alt mare semn de întrebare care se ridică are de-a face cu locaţia tablourilor. Aşa cum scriam mai sus, în noiembrie 2012, PSD a informat MNAC că lucrările au fost depozitate în subsolul sediului central al PSD din Kiseleff. Însă, potrivit documentului remis de ISU BIF Epoch Times, mini-incendiul, de fapt scurtcircuitul la tabloul electric, a avut loc la parter. Şi atunci, cum au "ars tablourile"?

Procesul

În mai 2021, MNAC a dat în judecată PSD-ul, solicitând fie să i se restituie cele 59 de tablouri, fie să i se plătească contravaloarea acestora, valoare care, la momentul respectiv, era estimată la 260.000 de lei, urmând ca un evaluator să stabilească, în timpul procesului, valoarea reală de piaţă.

La data de 03.08.2021, Statul, prin Ministerul de Finanţe, a formulat cerere de intervenţie principală, prin care a solicitat să se dispună obligarea PSD să restituie cele 59 de lucrări de artă împrumutate de la Muzeul Naţional de Artă Contemporană, iar în ipoteza în care se va dovedi că refuzul de restituire în natură a acestora se datorează pierderii/sustragerii sau înstrăinării lor, obligarea pârâtului PSD la repararea prin echivalent a prejudiciului cauzat prin neexecutarea obligaţiei de a se îngriji de paza şi conservarea lucrurilor împrumutate de reclamant ca un bun proprietar.

Pe 20.08.2021, PSD a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat să se dispună anularea cererii MNAC ca fiind... netimbrată; respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind inadmisibilă; respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind formulată de persoane neavând calitate procesuală; anularea cererii de chemare în judecată ca fiind lipsită de obiect; respingerea capătului de cerere prin care se solicită revendicarea bunurilor mobile ca fiind prescrisă; respingerea capătului de cerere prin care se solicită plata despăgubirilor ca fiind prescrisă şi respingerea capătului de cerere prin care se solicită plata despăgubirilor ca fiind lipsită de interes. De asemenea, PSD a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.

Instanţa nu a admis cererile PSD-ului. N-a fost cazul. În aprilie 2022, MNAC a anunţat că renunţă la proces. Mai exact, a depus la dosar cerere de renunţare la judecata primului capăt de cerere al acţiunii, având ca obiect obligarea PSD la restituirea celor 59 de lucrări de artă. La rândul său, Ministerul de Finanţe a depus şi el, două luni mai târziu, cerere de renunţare la judecata cererii de intervenţie principală. Cu alte cuvinte, s-a spălat pe mâini de proces.

MNAC a renunţat la proces şi la pretenţia de a primi înapoi fizic cele 59 de tablouri în condiţia în care a încheiat o tranzacţie judiciară cu PSD-ul, prin care cel din urmă se obliga să îi plătească, eşalonat, suma de 260.000 de lei, în 10 tranşe lunare a câte 26.000 de lei.

Şi lucrurile par să fi luat sfârşit aici. Pe portalurile instanţelor nu mai apare niciun proces în care MNAC să se judece pentru tablouri. Trebuie însă menţionat că informaţiile despre multe procese dispar, sunt pur şi simplu şterse după pronunţarea unei hotărâri definitive, astfel încât devine imposibil să refaci parcursul juridic al unui dosar sau să afli măcar ce soluţii s-au pronunţat. Pentru a afla soarta unui proces/dosar, trebuie să faci cerere la instanţa de fond şi să ceri consultarea dosarului. Dacă însă nu ştii numărul dosarului (şi cel mai des nu îl ştii, pentru că părţile implicate nu îl fac public)... şansele de a avea acces la informaţii se apropie de zero. Barat.

Ce semne de întrebare se ridică în povestea cu tablourile şi despăgubirea?

• nu ştim nici la ora actuală dacă PSD a plătit cei 260.000 de lei aşa cum s-a angajat. PSD promisese MNAC-ului şi în 2012 că va plăti despăgubiri, însă apoi a refuzat, invocând forţa majoră, astfel că s-a ajuns la proces. Nu excludem scenariul că s-ar fi putut răzgândi din nou. În cazul în care s-a plătit, PSD-ul a plătit din banii vărsaţi de români, de la buget. Adică noi, românii, ne-am cumpărat fiecare câte un micron-doi din nişte tablouri despre care nu ştim nici măcar dacă au ars cu adevărat.

• nu este clar de ce suma a rămas la 260.000 de lei. Această sumă era evaluarea preliminară, urmând ca în cursul procesului un expert să facă o evaluare exactă. Nu ştim dacă s-a făcut sau nu, se poate presupune că nu, având în vedere că suma a rămas aceeaşi.

• nu ştim nici la ora actuală despre ce tablouri era vorba. Nu există nicăieri o listă a operelor de artă dispărute, astfel încât să ştim care ar fi valoarea reală de piaţă a acestora.

Redacţia noastră a încercat să obţină informaţii despre cum s-a finalizat povestea tablourilor de la directorul general al MNAC, Călin Dan. Dânsul a refuzat să ne dea orice informaţie, cerându-ne să solicităm acest lucru biroului de presă. Când l-am rugat să ne ajute cu o adresă, ne-a trântit un "găsiţi pe site-ul instituţiei", după care ne-a închis telefonul fără să ne dea nici măcar bună ziua. Pe site-ul instituţiei am găsit ce vedeţi mai jos...

Am trimis totuşi solicitare de informaţii pe 544 la o adresă pentru informaţii generale şi am întrebat MNAC-ul dacă PSD a plătit finalmente despăgubiri, care a fost valoarea la care au fost evaluate tablourile în timpul procesului, ce acţiuni în instanţă a mai întreprins muzeul (dacă a întreprins, gen recursuri, căi de atac extraordinare etc.). Am cerut de asemenea şi lista cu numele celor 59 de tablouri, autorii acestora şi valoarea fiecărui tablou, precum şi o copie după contractul şi/sau procesul-verbal în baza căruia tablourile au fost predate PSD-ului.

Până la ora actuală am primit doar un răspuns intermediar, potrivit căruia informaţiile sunt prea complexe, necesită volum de muncă etc. şi ni se vor comunica în 30 de zile.

Am întrebat şi la PSD dacă au plătit despăgubiri MNAC-ului, le-am cerut şi lor o copie a documentului în baza căruia au primit cele 59 de tablouri. N-am primit niciun răspuns.

Vom reveni cu răspunsurile MNAC-ului şi PSD-ului când şi dacă acestea ne vor parveni.

Indiferent de acestea, ce pare a fi cert este că cele 59 de tablouri au dispărut în condiţii misterioase.

În iulie 2012, la şefia PSD era Victor Ponta, prietenul iubitorului de tablouri Darius Vâlcov. Nu, nu insinuăm nimic, doar subliniem că pare că există, aşa cum spuneam la început, o conexiune specială între PSD şi tablouri. Dacă ne amintim bine, şi ne amintim, şi de Adrian Năstase se leagă un scandal cu tablouri. Ex-premierul PSD a fost acuzat că a trimis falsuri la expoziţia Victor Bauer, de la Muzeul Naţional de Artă al României. Năstase a retras tablourile imediat după acuzaţii, astfel încât acestea nu au putut fi evaluate.