Protestele din Iran: Peste 500 de morţi şi mai mult de 10.000 de arestări
Peste 500 de persoane au murit în timpul tulburărilor de masă din Iran, potrivit datelor organizaţiei pentru drepturile omului Human Rights Activists News Agency (HRANA), relatează Reuters.
HRANA, cu sediul în SUA şi care primeşte informaţii de la activişti din interiorul şi din afara Iranului, a confirmat decesele a 490 de protestatari şi 48 de membri ai forţelor de securitate, potrivit RBC-Ukraine.
Organizaţiile pentru drepturile omului estimează, de asemenea, că peste 10.600 de persoane au fost arestate în timpul protestelor.
Autorităţile iraniene nu au publicat cifre oficiale privind numărul victimelor.
Protestele sunt cele mai ample din ţară de la evenimentele din 2022. Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat în mod repetat că ar putea interveni dacă autorităţile iraniene ar folosi forţa împotriva demonstranţilor.
Cum au început protestele din Iran
De la sfârşitul lunii decembrie 2025, Iranul a fost cuprins de proteste masive anti-guvernamentale, care în timp au escaladat în confruntări violente între demonstranţi şi forţele de securitate.
Primele manifestaţii au avut loc pe 28 decembrie în Teheran. Declanşatorul imediat a fost deprecierea rapidă a monedei naţionale, determinând comercianţii din piaţa centrală a capitalei să iasă în stradă.
Potrivit presei locale, vânzătorii de telefoane mobile, electronice şi electrocasnice au jucat un rol cheie în proteste — sectoare care depind direct de importuri şi tranzacţii în valută străină. În acelaşi timp, vânzările se fac în monedă locală.
Ulterior, studenţii şi alte grupuri sociale s-au alăturat demonstraţiilor, inclusiv segmente ale populaţiei considerate anterior loiale autorităţilor, ceea ce a luat prin surprindere conducerea Iranului.
Ca răspuns, guvernul a recurs la reprimarea violentă a protestelor, folosind arme de foc, echipamente speciale, violenţă fizică şi arestări în masă ale participanţilor.
S-a mai raportat că prinţul moştenitor al Iranului, Reza Pahlavi, a făcut apel către cetăţeni să intensifice protestele stradale şi să organizeze greve la nivel naţional, subliniind că astfel de acţiuni ar putea paraliza regimul şi ar putea duce la prăbuşirea acestuia.
