Procurorul pentru crime de război, prima ţintă a sancţiunilor impuse de Trump împotriva CPI [Surse]
Procurorul Curţii Penale Internaţionale (CPI), Karim Khan, este prima persoană vizată de sancţiunile economice şi de călătorie impuse de preşedintele american Donald Trump, transmite Reuters, citând surse.
Aceste sancţiuni au fost autorizate împotriva tribunalului pentru crime de război din cauza investigaţiilor privind cetăţeni americani sau aliaţi ai SUA, au declarat două surse informate pe această temă.
Karim Khan a fost menţionat vineri într-o anexă – încă nepublicată – a unui ordin executiv semnat de Trump cu o zi înainte, au declarat un oficial superior al CPI şi o altă sursă, ambele informate de oficiali ai guvernului american. Aceştia au vorbit sub protecţia anonimatului, deoarece subiectul este confidenţial.
Sancţiunile includ îngheţarea activelor din SUA ale persoanelor desemnate şi interzicerea accesului acestora şi al familiilor lor în Statele Unite.
Ordinul îi cere secretarului Trezoreriei, Scott Bessent, în consultare cu secretarul de stat Marco Rubio, să prezinte un raport în termen de 60 de zile cu numele persoanelor care ar trebui sancţionate.
CPI a condamnat vineri sancţiunile, angajându-se să rămână alături de personalul său şi „să continue să ofere dreptate şi speranţă milioanelor de victime nevinovate ale atrocităţilor din întreaga lume, în toate cazurile aflate în faţa sa”. Oficialii Curţii s-au reunit vineri la Haga pentru a discuta implicaţiile sancţiunilor.
Curtea Penală Internaţională, înfiinţată în 2002, are jurisdicţie internaţională pentru a judeca genocidul, crimele împotriva umanităţii şi crimele de război în statele membre sau în cazurile sesizate de Consiliul de Securitate al ONU.
Zeci de ţări au avertizat, vineri, că sancţiunile SUA ar putea „creşte riscul impunităţii pentru cele mai grave crime şi ar putea ameninţa să erodeze statul de drept internaţional.”
„Sancţiunile ar submina grav toate investigaţiile în curs, deoarece Curtea ar putea fi nevoită să îşi închidă birourile din teren”, au declarat 79 de ţări – reprezentând aproximativ două treimi dintre membrii tribunalului – într-un comunicat.
Acordul ONU cu SUA
În baza unui acord între Naţiunile Unite şi Washington, Karim Khan ar trebui să poată călători regulat la New York pentru a informa Consiliul de Securitate al ONU cu privire la cazurile sesizate tribunalului de la Haga. Consiliul de Securitate a trimis CPI cazurile din Libia şi regiunea Darfur din Sudan.
„Avem încredere că orice restricţii impuse persoanelor vor fi aplicate în conformitate cu obligaţiile ţării gazdă în cadrul acordului sediului ONU”, a declarat vineri adjunctul purtătorului de cuvânt al ONU, Farhan Haq.
Khan s-a aflat cel mai recent la New York săptămâna trecută pentru a informa Consiliul de Securitate cu privire la Sudan.
„Dreptul penal internaţional este un element esenţial în lupta împotriva impunităţii, care din păcate este răspândită. Curtea Penală Internaţională este un element esenţial al acestuia şi trebuie să i se permită să funcţioneze în deplină independenţă”, a subliniat Haq.
Decizia lui Trump de joi – repetând o măsură luată în primul său mandat – a coincis cu o vizită la Washington a premierului israelian Benjamin Netanyahu. Acesta, alături de fostul său ministru al Apărării şi de un lider al grupării militante palestiniene Hamas, este vizat de CPI în legătură cu războiul din Gaza.
În timpul unei vizite la Congresul SUA, vineri, Netanyahu a lăudat decizia lui Trump, descriind tribunalul ca fiind o organizaţie „scandaloasă” care „ameninţă dreptul tuturor democraţiilor de a se apăra”.
