Procurorii francezi cer instanţei de apel să menţină interdicţia ca Marine Le Pen să candideze

Procurorii statului francez au cerut judecătorilor de la instanţa de apel să menţină interdicţia de cinci ani la alegeri impusă liderului de extremă dreapta Marine Le Pen, pentru deturnare de fonduri ale Parlamentului European în scandalul cu locuri de muncă fictive.

Dacă judecătorii acceptă solicitarea, Le Pen probabil nu va putea candida la alegerile prezidenţiale din Franţa din 2027.

Procurorii au recomandat, de asemenea, o pedeapsă de patru ani de închisoare pentru Le Pen, dintre care trei ani suspendaţi şi unul executat acasă cu brăţară electronică. De asemenea, au solicitat o amendă de 100.000 €.

„Gravitatea acuzaţiilor înseamnă că orice altă sancţiune ar fi inadecvată”, a declarat marţi Stephane Madoz-Blanchet, unul dintre procurorii statului implicaţi în caz, potrivit The Guardian .

Decizia finală privind condamnarea va fi luată de un complet de judecători de apel, care vor delibera câteva luni şi vor pronunţa un verdict „înainte de vară”.

Le Pen, 57 de ani, lider al partidului Rassemblement National (RN), anti-imigraţie, era considerată una dintre principalele contracandidate pentru alegerile prezidenţiale franceze de anul viitor, până când i-a fost interzis să candideze timp de cinci ani, în martie anul trecut, după ce a fost găsită vinovată de un sistem extins şi de durată de locuri de muncă fictive la Parlamentul European.

Le Pen a făcut apel împotriva verdictului din anul trecut, iar un nou proces la Curtea de Apel din Paris se află în fazele finale. Ea caută să anuleze verdictul şi pedeapsa pentru a putea candida la preşedinţie în 2027. Le Pen a declarat instanţei că partidul ei nu a creat niciun „sistem” pentru a folosi abuziv fondurile Parlamentului European.

Însă procurorii statului au concluzionat marţi că Le Pen a fost în centrul unui sistem „gândit”, „centralizat” şi aproape „industrial” pentru deturnarea fondurilor Parlamentului European.

Ei au spus instanţei de apel că banii contribuabililor, alocaţi membrilor Parlamentului European pentru plata asistenţilor lor din Strasbourg sau Bruxelles, au fost redirecţionaţi de partid între 2004 şi 2016 pentru a plăti propriii angajaţi din Franţa, încălcând regulile Parlamentului.

Angajaţii din Franţa nu aveau nicio legătură cu munca desfăşurată la Parlamentul European, au precizat procurorii. Pierderea fondurilor europene a fost estimată la 4,8 milioane €. Partidul, pe atunci numit Front National, a realizat economii substanţiale prin acest sistem, documentat prin schimburi de e-mail şi acte interne.

Unul dintre procurori, Thierry Ramonatxo, a criticat-o pe Le Pen pentru atacurile publice asupra judecătorilor după verdictul din anul trecut, când aceasta a spus că o „tiranie a judecătorilor” încearcă să o împiedice să candideze la o cursă prezidenţială pe care altfel ar fi putut să o câştige.

Ramonatxo a spus că judecătorii aplică pur si simplu legea votată de reprezentanţii poporului în parlament. El a adăugat că Le Pen „a ales să atace judecătorii pe scena politică, în loc să reflecteze asupra a ceea ce i s-a reproşat”.

„Vorbind despre o «tiranie a judecătorilor», despre o «încălcare a statului de drept» sau despre un «asasinat politic» nu face parte din dezbaterea judiciară într-o societate democratică. Nu face parte dintr-o dezbatere de idei, ci urmăreşte să discrediteze toate acţiunile judiciare în ansamblu”, a spus Ramonatxo.

El a mai precizat că astfel de atacuri sunt periculoase, iar judecătorii au fost expuşi la ameninţări cu moartea din cauza declaraţiilor publice ale lui Le Pen.