Procuror militar, la discuţiile cu Nicuşor Dan: "Găşti din interiorul sistemului şi-au dat mâna cu găşti din afara sistemului"

Preşedintele Asociaţiei Iniţiativa pentru Justiţie, procurorul militar Bogdan Pîrlog, a afirmat luni, în cadrul întâlnirii de la Palatul Cotroceni cu magistraţii, că degradarea sistemului judiciar a fost rezultatul colaborării dintre grupuri din interiorul sistemului şi grupuri externe, iar orice tentativă de remediere trebuie să urmeze acelaşi model pentru a fi eficientă. El a punctat faptul că modificări toxice ale legii Justiţiei au fost făcute de politicieni cu sprijin din interiorul magistraturii, cineva care cunoştea foarte bine cum funcţionează sistemul judiciar şi cum poate fi sabotat.

„Situaţia în care se află sistemul judiciar la acest moment nu s-a produs ca urmare a acţiunii unor forţe interne şi nici a acţiunii unor forţe externe, ci s-a produs în momentul în care găşti din interiorul sistemului şi-au dat mâna cu găşti din afara sistemului şi, conjugat, fiecare pe palierul lui de competenţă, a reuşit să aducă un sistem judiciar care, într-adevăr, nu era perfect şi avea o serie de probleme reale, să-l aducă în stare de moarte clinică. De aceea, din punctul nostru de vedere, orice încercare de resuscitare sau de reparare trebuie făcută tot conjugat, altfel nu va exista absolut nicio valenţă practică a demersurilor de reparare”, a declarat Pîrlog, citat de Aktual24.ro.

În intervenţia sa, procurorul a susţinut că modificările legislative din ultimii ani au creat un mecanism prin care o majoritate restrânsă din cadrul Secţiei pentru judecători ar putea controla deciziile esenţiale din justiţie.

„Modificările care au fost promovate au creat un sistem prin care o majoritate în cadrul Secţiei de Judecători poate controla tot ce înseamnă justiţia relevantă în ţara asta. Este nevoie de cinci oameni. Sunt nouă membri aleşi, cu cinci dintre ei se formează o majoritate. Aceşti cinci oameni îl numesc pe al şaselea, şi anume pe preşedintele Înaltei Curţi. Nu există absolut niciun criteriu, îl numesc pur discreţionar. După ce au numit pe cel de-al şaselea, care li se alătură, numesc comisiile care vor selecta preşedinţii Curţilor de Apel”, a explicat el.

Bogdan Pîrlog a arătat că aceeaşi majoritate ar avea control şi asupra promovărilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, apreciind că evaluările şi interviurile nu respectă standardele necesare pentru o instanţă supremă.

„În acelaşi timp, aceeaşi majoritate până la urmă controlează şi promovarea judecătorilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, promovarea pe funcţiile de execuţie. De asemenea, fără un criteriu real de meritocraţie. Până la urmă acele evaluări şi acele interviuri, le-am văzut şi noi, sunt dincolo sau sub orice standard acceptat în ceea ce priveşte până la urmă performanţa intelectuală şi profesională care ar trebui cerută unui judecător de Înalta Curte”, a mai spus acesta.

Potrivit procurorului militar, acest mecanism ar permite perpetuarea aceleiaşi majorităţi şi în viitorul Consiliu Superior al Magistraturii.

„Preşedinţii Curţilor de Apel controlează, până la urmă, prin comisiile numite promovarea efectivă la nivelul curţilor de apel. Astfel încât majoritatea din secţie care numeşte acei preşedinţi indirect controlează şi promovarea la curţile de apel, unde se judecă în ultimă instanţă majoritatea proceselor din ţara asta. De asemenea, în acest moment s-a încheiat şi în ceea ce priveşte obţinerea unei majorităţi viitoare în următorul CSM. Pentru că, la cum este acum sistemul de vot, în care se votează separat pe paliere, o minoritate îşi desemnează trei judecători membri CSM, de către curţile de apel, doi de către Înalta Curte. Ori aceşti oameni timp de şase ani controlează recrutarea pentru a-şi asigura majorităţile, astfel încât să se asigure că şi următorul CSM va fi tot al lor. Ăsta este sistemul pe care eu îl consider a fi un sistem feudal, care a fost introdus de noile legi ale justiţiei şi acum să fim serioşi, este evident că a fost scris de persoane din interiorul sistemului”, a susţinut Pîrlog.

Acesta a afirmat că şi demersurile din 2018 ar fi fost concepute cu sprijinul unor persoane din interiorul sistemului, prin modificări aparent minore, dar cu efecte majore.

„Nimeni nu putea să înţeleagă mecanismul, la fel cum tentativa din 2018 de a face praf sistemul judiciar de asemenea era lucrată tot cu oameni din interior, dacă ne uităm de fapt cred că au fost aceiaşi, care au ştiut cu câteva modificări care în aparenţă nu erau atât de importante să facă praf sistemul. La fel cum un ceasornicar ştie de unde să ia două, trei rotiţe şi s-a dus mecanismul, la fel au ştiut”, a declarat el, subliniind că „un om din exteriorul sistemului” nu poate înţelege pe deplin funcţionarea justiţiei.

Pîrlog a mai afirmat că încălcarea principiului repartizării aleatorii a dosarelor este „de notorietate” în sistemul judiciar şi a legat acest fenomen de disputa privind serverele ECRIS.

„Situaţiile care au fost expuse în acel reportaj, foarte grave, au reprezentat vârful aisbergului. De ani de zile este de notorietate în sistemul judiciar cum se încalcă repartiţia aleatorie. Pentru că, dacă vă aduceţi aminte, în urmă cu un an şi ceva a fost un întreg scandal pentru preluarea de către CSM a serverelor de la Ministerul de Justiţie, invocându-se independenţa faţă de Ministerul de Justiţie. În realitate, era vorba de controlul tuturor sursele, unde ar putea să fie urmele modificărilor din ECRIS. Era o urmă la fiecare modificare care rămânea în sistemul de la Ministerul de Justiţie. Şi voiau să dispară”, a afirmat el.

În acelaşi context, procurorul militar a susţinut că versiunile recente ale aplicaţiei ECRIS ar permite repartizarea unor dosare fără date complete, care ar fi completate ulterior.

„Deja s-a ajuns în situaţia în care ultimele versiuni ale ECRIS-ului permit, în măsura în care se ştiu codurile sistemului, să se repartizeze coperţi goale. De-abia după ce ajung acele coperţi, se generează numere la completul care trebuie, în acel moment se completează datele obligatorii, ceea ce, teoretic, sistemul n-ar trebui să permită. Dar se permite”, a susţinut Pîrlog.

Totodată, el a arătat că nu ar fi existat un audit independent privind repartizarea aleatorie, nici în cazul Inspecţiei Judiciare.

„Nu a existat un audit independent pe repartiţie aleatorie. Se vorbea de un sistem de repartiţie aleatorie electronic la Inspecţia Judiciară. A fost implementat. Nu se ştie care este algoritmul, nu s-a făcut niciodată un audit. De asemenea, am constatat din exterior că şi acel mecanism de repartiţie aleatorie se face prin excluderea anumitor inspectori sub diverse pretexte. Dar în momentul în care se face o repartiţie chiar aleatorie, prin excluderea unor elemente de repartiţie, din acel moment noi nu mai putem discuta de o repartiţie aleatorie, se produce o alterare”, a spus acesta.

În final, Bogdan Pîrlog a descris un caz pe care l-a catalogat drept „halucinant”, în care ar fi fost delegaţi sau detaşaţi judecători fără solicitare, fiind creat un complet special pentru soluţionarea unor dosare, după care acesta a fost desfiinţat.

„Am mai constatat situaţii halucinante în care, pentru a se da o soluţie, într-un dosar anume s-a ajuns în situaţia în care au fost delegaţi, detaşaţi judecători care nici măcar n-aveau cerere să fie delegaţi, detaşaţi la acea instanţă. (…) În momentul în care a fost detaşată s-a înfiinţat un complet special şi specializat, s-au luat dosare de la judecătorii care le aveau în judecată, s-au judecat vreo două, trei dosare, printre care şi acela care, evident, era targhetul. Apoi s-a desfiinţat completul”, a afirmat el.