Procuror critică contribuţia CSM la Rule of Law: Va arăta mai mult a răfuială politică decât a document tehnic. "Consiliul, ca o bâtă politică"

Procurorul CSM Claudiu Sandu critică dur proiectul de raport elaborat de Consiliul Superior al Magistraturii pentru mecanismul european „Rule of Law”. Într-o reacţie publică pe Facebook, magistratul arată că în loc să fie un document tehnic, acesta conţine atacuri directe la adresa unor politicieni, iar justiţia este prezentată drept un sistem „aproape perfect”.
Comisia Europeană a publicat în luna iulie raportul anual Rule of Law (Statul de Drept) pentru toate cele 27 de state membre.
Raportul este critic în privinţa evoluţiei sistemului judiciar românesc în ultimul an, una dintre critici referindu-se la faptul că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a desfiinţat Comitetul Bolojan pentru analiza legislaţiei din justiţie şi, de asemenea, că ţara noastră a făcut puţine progrese în ceea ce priveşte combaterea corupţiei din sistemul jusdiciar.
Magistratul arată că majoritatea membrilor CSM consideră actuala legislaţie perfectă şi nu pomenesc nimic despre adevăratele probleme care afectează justiţia.
Redăm postarea lui Claudiu Sandu
„CONSILIUL, CA O BÂTĂ POLITICĂ
Am avut o discuţie azi asupra contribuţiei Consiliului la Rule of Law, raportul întocmit de Comisia Europeană anual cu privire la evoluţia sistemului de justiţie din ţările Uniunii Europene.
Discuţia a fost departe de a conduce la o opinie comuna a membrilor CSM cu privire la starea justiţiei dar a arătat o faţă nedorita a acestei instituţii.
Primele pagini ale acestui document, comunicat membrilor CSM cu doar două zile înainte de termenul stabilit de Ministerul Justiţiei pentru răspuns, reprezintă un veritabil set de critici împotriva unui partid politic care a avut curajul să propună un set de 12 modificări legislative la legile justiţiei.
Lăsând la o parte că aceste propuneri erau necoordonate şi doar în puţine cazuri ar fi dus la o modificare de substanţă a legislaţiei, o critică obiectivă ar fi trebuit să lase în afara discuţiei ironii şi critici directe de ordin politic.
În plus, critici aduse fostului prim ministru pentru ca şi-a permis să înfiinţeze un comitet care să analizeze posibile modificări ale legilor justiţiei nu ar trebui să facă parte din acest material care ar trebui să fie unul tehnic şi nu unul cu un pronunţat caracter politic.
Este de notorietate că majoritatea membrilor CSM consideră actuala legislaţie perfectă şi se pronunţă împotriva oricărei modificări care ar afecta cât de puţin actuala stare de putere din magistratură.
Astfel, materialul de care fac vorbire are cuvinte de laudă la actuală organizare a Secţiei care anchetează posibilele infracţiuni săvârşite de magistraţi şi critică vehement activitatea DNA anterioară anului 2018 pe care o consideră abuzivă.
Aşadar o minciună publică este preluată în documente oficiale ale unei instituţii care se pretinde respectabilă şi anume CSM.
În ceea ce priveşte percepţia negativă a societăţii cu privire la activitatea justiţiei, Consiliul apreciază că aceasta se datorează celebrului atac asupra justiţiei declanşat de găşti organizare de rezişti şi recoderi, fără ca această instituţie sau procedurile aplicate pentru promovare sau pentru funcţiile de conducere să aibă vreo vină în percepţia societăţii.
Materialul continuă pe parcursul a aproximativ 100 de pagini fără a fi găsită vreo necesitate reală de modificare legislativă sau de reformare a sistemului de justiţie care este considerat aproape perfect.
Doar ca formă nu se prea potriveşte cu fondul.
Lipsesc din material adevăratele probleme care afectează justiţia:
- lipsa unui cheks and balances, un mecanism de verificare şi control în interiorul justiţiei care să fie de natură a împiedica eventualele abuzuri sau măsuri discreţionare din sistemul de justiţie;
- lipsa unei promovări meritocratice la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau la orice altă instanţă sau parchet;
- lipsa unei proceduri meritocratice şi transparente de accedere în funcţiile de conducere;
- necesitatea de renunţare la actualul sistem inadecvat de combatere a corupţiei din magistratură şi revenirea la competenta parchetelor specializate în funcţie de tipologia infracţiunilor;
- lipsa oricărei măsuri pentru a fi implementată hotărârea LIN II a CJUE;
- lipsa oricărei măsuri pentru a repara şi compensa abuzurile la care au fost supuşi unii magistraţi şi care au fost constatate de CEDO;
- măsuri luate pentru a preîntâmpina practica strămutării cauzelor de la instanţele care doresc să sesizeze CJUE cu întrebări preliminare;
- măsuri luate pentru a urgenta soluţionarea cauzelor în care se apropie termenul de prescripţie a răspunderii penale;
- măsuri necesare pentru optimizarea şi implementarea Ecris 5 care dă mari bătăi de cap grefierilor din instanţe şi parchete;
Iar această listă ar putea continua cu multe alte probleme reale ale sistemului de justiţie.
În concluzie, contribuţia CSM la Rule of Law va arăta mai mult a răfuială politică decât a document tehnic în vreme ce rolul justiţiei de a asigura echilibrul în societate va fi complet uitat. Cred că CSM se afundă în irelevanţă.”