Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene: România şi-a pierdut încrederea la Comisia Europeană

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Mihai Ghigiu, afirma că România este privită cu neîncredere la Comisia Europeană, după ce, în ultimii ani, reprezentanţii ţării au făcut promisiuni pe care nu le-au respectat şi au întâmpinat dificultăţi în atragerea şi folosirea fondurilor europene.
Potrivit ministrului, această situaţie are două cauze principale: lipsa de consecvenţă a decidenţilor români şi problemele legate de capacitatea administrativă, scrie Mediafax.
Ghigiu spune că a observat neîncrederea oficialilor europeni încă de la primele discuţii pe care le-a avut la Bruxelles, după preluarea mandatului. Ministrul a mers la Comisia Europeană pentru a discuta despre posibilitatea recuperării banilor suspendaţi, iar în întâlnirile informale a aflat care sunt principalele nemulţumiri ale reprezentanţilor europeni.
„Unul dintre principalele reproşuri este că promitem foarte multe lucruri, mai ales decidenţii, şi aici includ oamenii politici. Promitem foarte multe lucruri la Bruxelles, pe care, în momentul în care venim acasă, nu le mai facem, nu mai putem să le facem. Ne dăm seama că au un impact negativ”, a declarat Mihai Ghigiu pentru Adevărul
Ministrul consideră că România ar trebui să meargă la negocierile cu oficialii europeni cu toate argumentele pregătite şi să explice clar de ce anumite măsuri nu pot fi aplicate, în loc să facă promisiuni pe care ulterior nu le poate respecta.
„În loc să ne ducem cu temele pregătite pe anumite subiecte şi să spunem: «Nu pot să fac asta pentru că…», ajungem să ne întoarcem acasă şi să spunem: «Doamne, Comisia nu vrea, nu ne ascultă, nu ne bagă în seamă, doar ne dictează». Sunt şi o serie de reguli europene după care jucăm, însă Comisia este dispusă să negocieze multe lucruri, nu toate, dar multe, dacă ai argumente pentru ele”, a explicat ministrul.
Acesta a dat şi un exemplu despre modul în care ar trebui purtate negocierile, subliniind că oficialii europeni pot accepta modificări atunci când România vine cu studii, documente şi date concrete.
„Dacă explici: «Uite, am făcut un studiu. Dacă fac asta, deşi tu îmi dai 100 de milioane de euro, partea negativă pentru mine este de 150 de milioane de euro, nu merită să fac», nu cred că vreodată Comisia nu va accepta, atunci când te duci cu dovezi, cu documente, cu cifre şi aşa mai departe. Asta este primul lucru, că nu ne ţinem de cuvânt”, a spus Mihai Ghigiu.
Problemele de capacitate administrativă, al doilea motiv de neîncredere
A doua cauză pentru care România este privită cu neîncredere la Bruxelles ţine de dificultăţile pe care le întâmpină în implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene.
Ministrul spune că, deşi România negociază sume importante şi încearcă să obţină cât mai mulţi bani din bugetul Uniunii Europene, problemele apar în momentul în care trebuie să folosească efectiv fondurile.
„Au învăţat în aceşti 20 de ani cu noi, practic suntem în al treilea exerciţiu, că nu prea am învăţat să avem capacitatea administrativă. Negociem pentru bani mulţi, încercăm să obţinem cât mai mult în bugetul Uniunii Europene, din fonduri structurale şi aşa mai departe, iar când vine vorba de implementare avem probleme diverse. O să-i spun generic capacitate administrativă”, a afirmat ministrul.
Potrivit lui Mihai Ghigiu, Comisia Europeană a recomandat României să acorde o atenţie deosebită pregătirii administrative, în paralel cu elaborarea viitorului plan de finanţare. Oficialii europeni au sugerat inclusiv alocarea unor fonduri de la bugetul naţional pentru îmbunătăţirea acestei capacităţi.
„Ne-au sfătuit ca, în paralel cu pregătirea viitorului plan, să insistăm foarte mult şi să alocăm inclusiv bani din bugetul naţional pentru pregătirea capacităţii administrative. Pentru că, în 2028, dacă totul merge conform planului, în iunie-iulie, România o să primească o sumă importantă de bani, prefinanţarea aferentă viitorului plan”, a declarat Ghigiu.
România va avea mai puţin timp să cheltuiască fondurile europene
O altă problema semnalată de ministru priveşte termenele de cheltuire a banilor europeni. În viitoarea programare financiară, România nu va mai beneficia de perioada suplimentară de doi sau trei ani pe care a avut-o până acum pentru utilizarea fondurilor.
Potrivit lui Ghigiu, noul calendar va impune un termen mai strict, calculat în funcţie de anul de referinţă, iar banii primiţi în 2028 vor trebui cheltuiţi până la 1 octombrie 2029.
„Dacă în această perioadă am avut doi sau trei ani la dispoziţie să cheltuim banii peste termen, în viitoarea programare această posibilitate nu va mai exista. Vom avea N, N însemnând anul de referinţă, plus 10 luni. Deci, practic, banii pe care îi primim în 2028 va trebui să îi cheltuim până la 1 octombrie 2029”, a explicat ministrul.
În aceste condiţii, pregătirea administrativă şi existenţa unor proiecte suficient de mature pentru a putea primi finanţare devin esenţiale, avertizează acesta.
„De asta sfatul lor, sugestia lor a fost să ne pregătim cât mai bine administrativ, ca în momentul în care primim aceşti bani să nu fim în situaţia din PNRR, de a-i pierde pentru că nu avem proiecte mature pe care să le depunem spre finanţare”, a mai spus Mihai Ghigiu.