Preţurile petrolului cresc după lovitura israeliană asupra câmpului de gaze South Pars din Iran
Preţurile petrolului au crescut cu peste 5% în urma unui atac israelian asupra câmpului de gaze South Pars din Iran, pe măsură ce războiul SUA–Israel împotriva ţării continuă să escaladeze.
Brent, standardul internaţional, a crescut cu 5% până la 108,66 dolari pe baril miercuri, în timp ce ţiţeiul american West Texas Intermediate (WTI), indicatorul de referinţă pentru petrolul din SUA, a urcat cu 2,5% până la 98,65 dolari, lărgindu-şi diferenţa faţă de Brent la cel mai mare nivel din mai 2019, pe fondul temerilor privind un conflict prelungit.
Presa de stat iraniană a relatat că facilităţi de gaze naturale asociate câmpului offshore South Pars — cel mai mare câmp de gaze din lume, situat în largul coastei sudice a provinciei iraniene Bushehr — au fost atacate, relatează Al Jazeera.
Imediat după aceea, Garda Revoluţionară iraniană a ameninţat că va ataca infrastructura de petrol şi gaze din Qatar, Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite, sporind riscul unor noi perturbări ale aprovizionării energetice în regiune.
Mai târziu, miercuri, autorităţile din Qatar au raportat un incendiu la instalaţia de gaze Ras Laffan, după un atac cu rachetă balistică iraniană. Ministerul de Interne al Qatarului a declarat ulterior că incendiul a fost adus sub control.
Războiul SUA–Israel împotriva Iranului şi atacurile de represalii ale Teheranului asupra vecinilor din Golf au perturbat exporturile de petrol şi gaze naturale din Orientul Mijlociu şi au forţat opriri ale producţiei.
Dacă aceste perturbări vor menţine preţurile petrolului şi gazelor la niveluri ridicate pentru o perioadă îndelungată, experţii spun că economia globală ar putea resimţi un nou val de inflaţie.
Luptele au oprit majoritatea transporturilor prin Strâmtoarea Hormuz, prin care trec aproximativ 20% din livrările globale de petrol şi gaze naturale lichefiate.
Reducerea totală a producţiei de petrol în Orientul Mijlociu este estimată între 7 şi 10 milioane de barili pe zi, adică aproximativ 7%–10% din cererea globală.
Ca răspuns, administraţia Trump a anunţat miercuri o derogare de 60 de zile de la legea maritimă Jones Act, permiţând temporar navelor sub pavilion străin să transporte combustibil, îngrăşăminte şi alte bunuri între porturile SUA.
Statele Unite au emis, de asemenea, o licenţă generală care autorizează anumite tranzacţii implicând compania petrolieră de stat a Venezuelei, PDVSA, a anunţat Departamentul Trezoreriei.
În Irak, surse din cadrul North Oil Company au declarat că exporturile au fost reluate prin conductă, după ce Bagdadul şi Guvernul Regional Kurd au convenit marţi reluarea fluxurilor.
Doi oficiali din sectorul petrolier au declarat săptămâna trecută că Irakul urmăreşte să pompeze cel puţin 100.000 de barili pe zi prin port.
