Preţurile petrolului au crescut până la aproape 120 USD pe baril pentru prima dată în patru ani
Preţurile globale ale petrolului continuă să crească pe fondul războiului din Iran şi al perturbărilor de aprovizionare din Orientul Mijlociu.
În dimineaţa zilei de 9 martie, petrolul Brent a depăşit 110 USD pe baril pentru prima dată din iunie 2022. În timpul tranzacţionării, ţiţeiul de referinţă a urcat la 119,50 USD pe baril (în creştere cu 29%), în timp ce ţiţeiul american WTI a crescut la 119,48 USD pe baril (în creştere cu 31%), potrivit Bloomberg.
Creşterea a încetinit după ce Financial Times a relatat că ţările G7 vor discuta utilizarea comună a petrolului din rezervele strategice la o reuniune de urgenţă de luni, din cauza creşterii accentuate a preţurilor. Potrivit The Moscow Times, la ora 9:30, ora Moscovei, Brent se tranzacţiona la 108 USD pe baril.
Înainte de operaţiunea militară americano-israeliană împotriva Iranului, atât petrolul, cât şi preţurile ţiţeiului erau sub 70 USD pe baril.
Comentând situaţia, preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat că o creştere pe termen scurt a preţurilor petrolului este „un preţ foarte mic” de plătit pentru eliminarea ameninţării nucleare iraniene şi pentru îmbunătăţirea securităţii globale. El a prezis că preţurile vor scădea rapid după finalizarea operaţiunii, care a început pe 28 februarie.
Printre altele, luptele au dus la o oprire aproape totală a transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz — o arteră cheie pentru piaţa globală a petrolului, care reprezintă aproximativ 20% din aprovizionările globale.
Atacurile asupra infrastructurii energetice şi reducerea producţiei în regiune au agravat, de asemenea, situaţia. Kuweitul şi Emiratele Arabe Unite au redus producţia din cauza umplerii capacităţilor de stocare, pe fondul opririi exporturilor prin Strâmtoarea Ormuz. Irakul a început să reducă producţia săptămâna trecută.
Analiştii avertizează că perturbările aprovizionării ar putea fi de lungă durată.
„Vedem o schimbare rapidă de la speranţele unei perturbări pe termen scurt la realizarea că situaţia ar putea fi prelungită”, a remarcat Warren Patterson, şeful strategiei pentru mărfuri la ING.
El a adăugat că, până când Strâmtoarea Ormuz se va redeschide, preţurile nu vor face decât să crească.
Mai mult de 12 ţări au fost deja atrase în conflict, iar SUA nu exclude o escaladare suplimentară. Trump a declarat anterior că americanii ar putea lua în considerare lovituri asupra unor noi ţinte din Iran, după ce preşedintele ţării, Masoud Pezeşkian, a refuzat să facă concesii.
Ameninţările la adresa infrastructurii energetice a regiunii sporesc şi mai mult tensiunile. În weekend, Arabia Saudită a interceptat drone care se îndreptau spre câmpul petrolier Shaybah, care are o capacitate de aproximativ 1 milion de barili pe zi. Regatul fusese anterior nevoit să închidă cea mai mare rafinărie de petrol a sa, Ras Tanura, şi să caute rute alternative de export prin porturi de la Marea Roşie.
Analiştii JPMorgan estimează că opririle de producţie din Orientul Mijlociu ar putea depăşi 4 milioane de barili pe zi până la sfârşitul săptămânii viitoare, dacă problemele logistice persistă. Regiunea reprezintă aproximativ o treime din producţia globală de petrol.
Creşterea preţurilor la energie începe deja să se răspândească în întreaga economie globală. China a ordonat celor mai mari rafinării ale sale să oprească temporar exporturile de benzină şi motorină, în timp ce autorităţile sud-coreene discută introducerea unui plafon al preţului combustibilului pentru prima dată în 30 de ani.
În SUA, preţurile benzinei la pompă au atins cel mai ridicat nivel din august 2024, ceea ce ar putea reprezenta o provocare politică serioasă pentru administraţia Trump înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului. În Regatul Unit, prim-ministrul Keir Starmer a ridicat deja posibilitatea unei intervenţii guvernamentale pentru a atenua creşterea facturilor la energie pentru gospodării.
