Preşedintele Poloniei: Rusia şi liderii săi vor fi întotdeauna o ameninţare pentru Europa
Rusia va continua să fie o ameninţare pentru Europa Centrală şi de Est, indiferent de sistemul său politic, a declarat duminică preşedintele Poloniei, Karol Nawrocki, în cadrul unei întâlniri cu omologii săi din Lituania şi Ucraina.
Cei trei lideri s-au reunit în capitala Lituaniei, Vilnius, pentru a comemora izbucnirea Răscoalei din Ianuarie din 1863 împotriva dominaţiei ruse.
Rebeliunea urmărea restabilirea Commonwealth-ului polono-lituanian independent — care includea teritorii din toate cele trei ţări şi din Bielorusia — pe care Rusia ţaristă îl împărţise şi îl controla. Aceasta a fost în cele din urmă înăbuşită brutal în anul următor de forţele imperiale ruse.
În cadrul unei conferinţe de presă comune, alături de Gitanas Nauseda şi Volodimir Zelenski, preşedintele polonez a subliniat că, deşi au trecut 163 de ani de la revoltă, Rusia rămâne în continuare o ameninţare pentru regiunea Europei Centrale şi de Est.
„Politicile care susţineau un «reset» al relaţiilor cu Federaţia Rusă dispar, dar un lucru rămâne neschimbat: fie că vorbim de Rusia ţaristă, Rusia bolşevică sau Rusia lui Vladimir Putin, ţările noastre, astăzi independente, se confruntă în continuare cu aceeaşi ameninţare din partea Federaţiei Ruse”, a declarat Nawrocki, potrivit TVP World.
El a adăugat: „Ţările Europei Centrale şi de Est nu s-au înşelat în evaluările lor privind ameninţarea rusă, chiar şi într-o perioadă în care Europa Occidentală încă era concentrată pe politicile climatice sau pe acceptarea imigranţilor ilegali.”
Preşedintele a mai spus că este important ca vocile din regiune şi formate precum Triunghiul de la Lublin — sub egida căruia a avut loc întâlnirea de duminică — să fie auzite la nivel global.
Cooperare în domeniul apărării
Nawrocki şi-a lăudat, de asemenea, gazdele pentru nivelul ridicat al cheltuielilor de apărare, care este estimat să ajungă la 5,4% din PIB, depăşind chiar şi nivelul Poloniei.
„Polonia alocă aproape 5% din PIB pentru dezvoltarea forţelor armate poloneze. Avem cea mai puternică armată din regiune, cu peste 200.000 de soldaţi polonezi. Prin urmare, sunt plin de aprecieri la adresa Lituaniei”, le-a spus el jurnaliştilor prezenţi.
Preşedintele a declarat că trupele poloneze vor putea, de asemenea, să desfăşoare exerciţii într-un nou poligon de instrucţie din Lituania, situat în zona Coridorului Suwałki, la graniţa care leagă cele două ţări.
Această fâşie îngustă de teren dintre regiunea rusă Kaliningrad şi Bielorusia este adesea menţionată ca un potenţial punct fierbinte într-un viitor conflict, deoarece ar putea izola statele baltice de restul Europei.
Totuşi, localnicii din Lituania nu sunt mulţumiţi de planurile de extindere a poligonului, care ar presupune tăierea unor păduri şi relocarea unor familii.
Nawrocki s-a arătat însă optimist: „Cred că toate problemele sociale sensibile pot fi rezolvate astfel încât infrastructura necesară pentru întreaga regiune să poată fi construită.”
Anterior în cursul zilei, şefii de stat au participat la o ceremonie la Catedrala din Vilnius pentru a marca Răscoala din Ianuarie.
Nawrocki a spus că revolta, deşi nereuşită din punct de vedere militar, a reprezentat o victorie morală şi spirituală.
„A trezit conştiinţa naţiunilor. Le-a păstrat identitatea. A transmis generaţiilor viitoare mesajul că predarea nu este o opţiune”, a adăugat el.
El a menţionat că, datorită acestei convingeri, Polonia şi Lituania au reuşit să-şi recapete independenţa în 1918.
„Şi datorită ei, astăzi suntem capabili să numim lucrurile pe numele lor: agresiunea — agresiune, iar libertatea — libertate”, a adăugat el.
Nawrocki a nai spus că istoria se închide „în cerc” şi că cele mai periculoase momente ale sale încep întotdeauna cu încercări de a-i lipsi pe alţii de dreptul la libertate.
„Dar depinde de noi dacă acest cerc se închide ca o revenire la robie sau ca o confirmare că Europa a tras concluzii din trecutul său”, a spus el.
Preşedintele Poloniei a adăugat că întrebarea dacă „merită să lupţi” nu aparţine doar trecutului, ci şi prezentului, „într-o lume în care agresiunea imperială renaşte din nou”.
