Preşedintele Parlamentului solicită încheierea perioadei de monitorizare a Moldovei de către Consiliul Europei

În plenul Conferinţei Preşedinţilor de Parlamente din cadrul APCE, Preşedintele legislativului, Marian Lupu a cerut încheierea perioadei de monitorizare a Republicii Moldova de către Consiliul Europei.

Potrivit unui comunicat al legislativului, Marian Lupu a spus: „ A venit timpul ca Moldova să pretindă finalizarea monitorizării sale de către Consiliul Europei. Evident argumentele noastre pentru trecerea la etapa de post-monitorizare sunt construite pe încrederea că Republica Moldova îndeplineşte cerinţele pentru a fi promovată pe merit. Dar, pentru a consolida această convingere vreau să vă informez că în ţara noastră reformele, în primul rând cele de consolidare a instituţiilor democratice, au fost reluate şi accelerate începând cu anul 2009, când ştiţi că pentru majoritatea ţărilor din lume principala preocupare deja devenise criza financiară şi economică, cu efectele ei dezastruoase. Când lumea se alertase în legătură cu riscurile pentru bunăstare, în Moldova, societatea a demonstrat preocuparea şi aspiraţia sa spre democraţie. Tot ce s-a întâmplat de atunci încoace, după instaurarea unei coaliţii de guvernare pro-democratice, a schimbat şi imaginea în exterior, dar şi procesele interne din Republica Moldova”.

Totodată Marian Lupu a evidenţiat faptul că, deşi se află mai la est, moldovenii sunt ca atare şi se prezintă cu toată sinceritatea – europeni, precizând: ”Este unul dintre motivele, din care facem efortul de a ne integra în Uniunea Europeană, unul mai profund decât miza bunăstării, bunăoară”.

Şeful legislativului a mai spus că prima experienţă de succes a unei guvernări de coaliţie în Republica Moldova este Alianţa pentru Integrare Europeană.

Potrivit moldova.org, începând cu anul 1995, Republica Moldova este monitorizată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Atunci ţara a aderat la această structură pan-europeană. Principalele direcţii pe care este axată activitatea APCE ţin de drepturile omului, democraţia pluralistă, supremaţia legii, cooperarea juridică, autorităţile locale şi regionale.