Preşedintele Israelului îl desemnează pe Gadi Eisenkot, liderul partidului Yashar, să formeze guvernul

Preşedintele Israelului l-a ales pe Gadi Eisenkot, cel mai puternic rival al prim-ministrului Benjamin Netanyahu, pentru a încerca să formeze un nou guvern, în urma unor alegeri care au dus la un impas şi nu au oferit niciunuia dintre cei doi o cale clară către putere.

Biroul lui Isaac Herzog a declarat că acesta l-a informat pe Eisenkot, liderul partidului Yashar, sâmbătă seara „despre intenţia sa de a-i încredinţa sarcina de a forma un guvern”.

Biroul a adăugat că numirea oficială va avea loc în cadrul unei ceremonii oficiale duminică, la reşedinţa preşedintelui din Ierusalim.

„Acum este momentul să formăm un guvern naţional de urgenţă. Voi face tot ce-mi stă în putinţă pentru a mă asigura că suntem demni de această sarcină”, a scris Eisenkot pe X, în prima sa reacţie la anunţul numirii sale, potrivit The Guardian.

Netanyahu se luptă să-şi păstreze funcţia după ce coaliţia sa religio-naţionalistă şi-a pierdut majoritatea în urma alegerilor din 27 octombrie, dar a rămas totuşi cel mai mare bloc din parlament.

Dacă Eisenkot va reuşi să formeze o coaliţie, el îl va înlocui pe Netanyahu, cel mai longeviv prim-ministru al Israelului, în funcţia de premier.

Blocul de opoziţie cu o largă reprezentare al lui Eisenkot a câştigat 48 din cele 120 de locuri din parlamentul israelian la alegerile din octombrie, în timp ce tabăra lui Netanyahu a obţinut 53, niciuna dintre ele neavând majoritatea.

În cadrul consultărilor de partid cu Herzog, Eisenkot, în vârstă de 66 de ani, a primit sprijinul ambelor liste cu majoritate arabă, care ar putea juca acum un rol decisiv după ce au înregistrat câştiguri fără precedent la vot.

Rămâne însă neclar dacă blocul lui Eisenkot ar accepta sprijinul listelor arabe pentru formarea unui guvern.

Eisenkot, şeful Statului Major al Armatei între 2015 şi 2019, şi-a propus să unească poporul israelian după mandatul divizor al lui Netanyahu, sub conducerea căruia ţara s-a îndreptat brusc spre dreapta.

El a promis să ia măsuri dure împotriva coloniştilor extremişti din Cisiordania care au atacat palestinienii fără a fi traşi la răspundere, denunţând incidentele recente drept „terorism evreiesc” încurajat de guvernul lui Netanyahu.

Însă acest militar nu este un pacifist. El se opune creării unui stat palestinian şi a promis să pună capăt dominaţiei Hamas în Gaza şi să distrugă aripa militară a mişcării islamiste.

Fiind la comanda armatei în timpul războiului din 2006 cu Hezbollah, Eisenkot a conceput aşa-numita „doctrină Dahiya”. Ideea, numită după o suburbie a Beirutului grav avariată în acel război, presupune ca Israelul să se angajeze să folosească forţă masivă împotriva infrastructurii civile din zonele controlate de mişcarea militantă libaneză Hezbollah.

După numirea sa, Eisenkot va avea la dispoziţie 28 de zile pentru a obţine cele 61 de voturi necesare formării unui guvern. Dacă nu reuşeşte, Herzog poate acorda o prelungire de 14 zile înainte de a fi nevoit să ofere mandatul altcuiva.

Dacă niciuna dintre părţi nu reuşeşte, Israelul se va îndrepta către alegeri anticipate. Ţara a organizat cinci runde de alegeri între 2019 şi 2022 din cauza impasurilor repetate.