Preşedintele Iranului cere "negocieri corecte şi echitabile" cu Statele Unite

Preşedintele Iranului a declarat marţi că i-a cerut ministrului de Externe al ţării să „urmărească negocieri corecte şi echitabile” cu Statele Unite, primul semn clar din partea Teheranului că doreşte să încerce să negocieze, în condiţiile în care tensiunile rămân ridicate cu Washingtonul după reprimarea sângeroasă, luna trecută, a protestelor la nivel naţional din această ţară din Orientul Mijlociu, relatează AP News.

Anunţul a marcat o schimbare majoră pentru preşedintele reformist Masoud Pezeşkian, care, timp de săptămâni, îi avertizase în linii mari pe iranieni că tulburările din ţara sa au scăpat de sub control. De asemenea, semnalează că preşedintele a primit sprijin din partea Liderului Suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, pentru discuţii pe care clericul în vârstă de 86 de ani le respinsese anterior.

Turcia a lucrat din culise pentru ca discuţiile să aibă loc acolo mai târziu în această săptămână, în timp ce trimisul SUA pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, călătoreşte în regiune.

Dar dacă Iranul şi SUA pot ajunge la un acord rămâne de văzut, mai ales în condiţiile în care preşedintele Donald Trump a inclus acum programul nuclear al Iranului pe lista de cerinţe adresate Teheranului în orice discuţii. Trump a ordonat bombardarea a trei situri nucleare iraniene în timpul războiului de 12 zile lansat de Israel împotriva Iranului în iunie.

Preşedintele Iranului semnalează că discuţiile sunt posibile

Scriind pe X, Pezeşkian a spus, în engleză şi farsi, că decizia a venit în urma „solicitărilor din partea guvernelor prietene din regiune de a răspunde propunerii preşedintelui Statelor Unite pentru negocieri”.

„I-am cerut ministrului meu de Externe, cu condiţia existenţei unui mediu adecvat — lipsit de ameninţări şi de aşteptări nerezonabile — să urmărească negocieri corecte şi echitabile, ghidate de principiile demnităţii, prudenţei şi oportunităţii”, a spus el.

Statele Unite nu au confirmat deocamdată că vor avea loc discuţii. O agenţie de presă semioficială din Iran a relatat luni — apoi a şters ulterior, fără explicaţii — că Pezeşkian a emis un astfel de ordin către ministrul de Externe Abbas Araghchi, care a purtat mai multe runde de discuţii cu Witkoff înainte de războiul de 12 zile.

Problema nucleară

Târziu, luni seara, canalul panarab de televiziune prin satelit Al Mayadeen, aliat politic cu gruparea militantă libaneză Hezbollah susţinută de Iran, a difuzat un interviu cu Ali Shamkhani, un consilier de rang înalt al lui Khamenei pe probleme de securitate.

Shamkhani, care face parte în prezent din Consiliul Suprem de Securitate Naţională al ţării şi care în anii 1980 a condus marina Iranului, a purtat o uniformă a marinei militare în timp ce vorbea.

El a sugerat că, dacă discuţiile ar avea loc, acestea ar fi indirecte la început, urmând să treacă la discuţii directe dacă s-ar părea că un acord este realizabil. Discuţiile directe cu SUA au fost mult timp o problemă politică extrem de sensibilă în teocraţia iraniană, reformişti precum Pezeşkian susţinându-le, iar conservatorii radicali respingându-le.

Discuţiile s-ar concentra exclusiv pe problemele nucleare, a adăugat el.

Întrebat dacă Rusia ar putea prelua uraniul îmbogăţit al Iranului, aşa cum a făcut în cadrul acordului nuclear din 2015 al Teheranului cu marile puteri, Shamkhani a respins ideea, spunând că „nu există niciun motiv” pentru a face acest lucru. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni că Rusia a „oferit de mult timp aceste servicii ca o opţiune posibilă care ar atenua anumite iritări pentru o serie de ţări”.

„Iranul nu urmăreşte arme nucleare, nu va urmări o armă nucleară şi nu va stoca niciodată arme nucleare, dar cealaltă parte trebuie să plătească un preţ pentru acest lucru”, a spus el.

Iranul îmbogăţea uraniu până la un nivel de puritate de 60%, un pas tehnic scurt faţă de nivelurile necesare pentru arme. Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică a declarat că Iranul era singura ţară din lume care îmbogăţea uraniu la acest nivel fără a deţine arma nucleară.

Iranul a refuzat solicitările AIEA de a inspecta siturile bombardate în războiul din iunie.

„Cantitatea de uraniu îmbogăţit rămâne necunoscută, deoarece o parte din stoc se află sub dărâmături şi nu există încă o iniţiativă de a-l extrage, întrucât acest lucru este extrem de periculos”, a spus Shamkhani.

Witkoff călătoreşte în Israel

Se aşteaptă ca Witkoff să se întâlnească marţi cu premierul Benjamin Netanyahu şi cu alţi oficiali israelieni din domeniul securităţii, potrivit unui oficial al Casei Albe care nu era autorizat să comenteze public despre discuţii şi care a vorbit sub condiţia anonimatului. El va călători mai târziu în această săptămână la Abu Dhabi, capitala Emiratelor Arabe Unite, pentru discuţii Rusia–Ucraina, a mai spus oficialul.

„Avem discuţii în desfăşurare cu Iranul, vom vedea cum se va termina totul”, le-a spus Trump reporterilor în Biroul Oval, luni. Întrebat care este pragul său pentru o acţiune militară împotriva Iranului, el a refuzat să ofere detalii.

„Aş dori să văd un acord negociat. În acest moment, vorbim cu ei, vorbim cu Iranul, şi dacă am putea ajunge la ceva, ar fi grozav. Iar dacă nu putem, probabil că se vor întâmpla lucruri rele”, a spus Trump.