Preşedintele iranian ajunge în Irak, în prima sa vizită oficială în străinătate

Preşedintele iranian Masoud Pezeshkian a sosit la Bagdad pe 11 septembrie, unde a purtat discuţii cu prim-ministrul irakian Mohamed Shia al-Sudani şi cu alţi oficiali irakieni.

Vizita, preconizată să dureze trei zile, este prima deplasare în străinătate a lui Pezeshkian de la preluarea funcţiei luna trecută, după câştigarea alegerilor prezidenţiale din iulie.

Vorbind cu presa iraniană înainte de vizită, Pezeshkian a declarat că el şi delegaţia sa intenţionează să se întâlnească cu „oficiali irakieni de rang înalt” la Bagdad şi să semneze „mai multe acorduri”.

Cu puţin timp înainte de vizita lui Pezeshkian, ministrul iranian de Externe Abbas Araqchi a declarat presei iraniene că cele două ţări împărtăşesc „mai multe domenii de cooperare, inclusiv probleme politice, regionale ... şi de securitate”.

Într-o declaraţie transmisă de Agenţia de presă irakiană, biroul lui al-Sudani a afirmat că se aşteaptă ca discuţiile să se concentreze pe „evoluţiile regionale, în special situaţia din Gaza”.

Potrivit declaraţiei, discuţiile bilaterale vor aborda, de asemenea, „consolidarea cooperării economice, de securitate şi comerciale, împreună cu parteneriate în mai multe sectoare de dezvoltare”.

Influenţa iraniană în Irak a crescut constant din 2003, când o invazie condusă de SUA l-a răsturnat pe liderul irakian Saddam Hussein, sub conducerea căruia ţara a dus un război sângeros de opt ani cu Iranul în anii 1980.

Important producător de petrol, Irakul găzduieşte în prezent o serie de facţiuni militante aliniate Iranului, dintre care câteva sunt legate în mod neoficial de aparatul de securitate al ţării.

Pentru a complica situaţia, Irakul găzduieşte, de asemenea, aproximativ 2.500 de soldaţi americani care fac parte din coaliţia condusă de SUA însărcinată cu lupta împotriva grupării teroriste ISIS.

De când Israelul a lansat o ofensivă în Fâşia Gaza, în octombrie anul trecut, ca răspuns la atacul terorist al Hamas din 7 octombrie 2023, facţiunile militante cu sediul în Irak au organizat mai multe atacuri asupra forţelor americane desfăşurate în ţară.

Statele Unite au răspuns cu lovituri militare sporadice care au ucis mai mulţi lideri militanţi irakieni, atrăgând condamnarea Bagdadului şi Teheranului.

Loviturile repetate ale SUA au condus la apeluri tot mai numeroase din partea Irakului pentru încetarea mandatului coaliţiei conduse de SUA şi plecarea trupelor americane din ţară.

După ce o dronă americană a ucis un lider al miliţiei în ianuarie, al-Sudani şi-a declarat „poziţia fermă” privind încetarea mandatului coaliţiei conduse de SUA în Irak.

La scurt timp după aceea, Bagdadul şi Washingtonul au înfiinţat o „comisie militară” comună pentru a stabili un calendar pentru încheierea mandatului coaliţiei.

Cu toate acestea, în ciuda lunilor de discuţii, comisia mixtă încă nu a anunţat o dată oficială pentru încheierea activităţilor coaliţiei în Irak.

Luna trecută, Departamentul de Stat al SUA a declarat că discuţiile cu Bagdadul cu privire la eventuala plecare a personalului coaliţiei erau „în curs”.

În seara zilei de 10 septembrie, un complex diplomatic american - situat în apropierea aeroportului din Bagdad - a fost atacat cu rachete de autori necunoscuţi.

Ambasada SUA în Irak a declarat că evaluează pagubele şi cauza atacului, care, potrivit acesteia, nu s-a soldat cu victime.

Într-o declaraţie, Kataib Hezbollah, o grupare teroristă cu sediul în Irak, aliniată Iranului şi desemnată ca teroristă de SUA, a afirmat că atacul a fost menit să perturbe vizita preşedintelui iranian la Bagdad.

În timpul vizitei sale de trei zile în Irak, preşedintele iranian ar trebui să viziteze şi oraşele irakiene Najaf şi Karbala, ambele venerate de musulmanii şiiţi.

Potrivit presei iraniene, Pezeshkian intenţionează, de asemenea, să viziteze regiunea kurdă din Irak, care a obţinut semi-autonomia faţă de Bagdad în urma invaziei americane din 2003.

Iranul a organizat anterior atacuri cu rachete împotriva ţintelor kurde din zonă, susţinând că regiunea este folosită de grupuri separatiste iraniene pentru a desfăşura activităţi anti-Teheran.

În trecut, Teheranul a afirmat, de asemenea, fără a furniza dovezi, că serviciile secrete israeliene sunt deosebit de active în regiunea kurdă semi-autonomă din Irak.

Anul trecut, Irakul a început relocarea grupurilor kurde iraniene departe de graniţa regiunii cu Iranul, ca parte a unui acord de securitate semnat între Bagdad şi Teheran.