Fostul preşedinte brazilian Jair Bolsonaro, condamnat la 27 de ani de închisoare pentru tentativă de lovitură de stat

Fostul preşedinte brazilian Jair Bolsonaro a fost condamnat, joi, la 27 de ani şi trei luni de închisoare, la câteva ore după ce a fost găsit vinovat de complot pentru a rămâne la putere după ce a pierdut alegerile din 2022, ceea ce reprezintă o mustrare puternică pentru unul dintre cei mai proeminenţi lideri populişti de extremă dreapta din lume.

Hotărârea de condamnare pronunţată de un complet format din cinci judecători ai Curţii Supreme din Brazilia, care au convenit şi asupra pedepsei, l-a făcut pe Bolsonaro, în vârstă de 70 de ani, primul fost preşedinte din istoria ţării condamnat pentru atacarea democraţiei.

Cazul a stârnit dezaprobarea administraţiei Trump.

„Acest caz penal este aproape o întâlnire între Brazilia şi trecutul, prezentul şi viitorul său”, a declarat judecătoarea Carmen Lucia înainte de a vota condamnarea lui Bolsonaro, referindu-se la o istorie marcată de lovituri de stat militare şi tentative de răsturnare a democraţiei.

Există dovezi ample că Bolsonaro, care se află în prezent în arest la domiciliu, a acţionat „cu scopul de a eroda democraţia şi instituţiile”, a adăugat ea.

Patru dintre cei cinci judecători au votat pentru condamnarea fostului preşedinte pentru cinci infracţiuni: participarea la o organizaţie criminală armată; încercarea de a abolire violentă a democraţiei; organizarea unei lovituri de stat; şi distrugerea proprietăţii guvernamentale şi a bunurilor culturale protejate.

Condamnarea lui Bolsonaro, fost căpitan al armatei care nu şi-a ascuns niciodată admiraţia pentru dictatura militară care a ucis sute de brazilieni între 1964 şi 1985, urmează condamnărilor legale ale altor lideri de extremă dreapta din acest an, printre care Marine Le Pen din Franţa şi Rodrigo Duterte din Filipine.

Aceasta ar putea să-l înfurie şi mai mult pe aliatul apropiat al lui Bolsonaro, preşedintele american Donald Trump, care a calificat cazul drept „vânătoare de vrăjitoare” şi, ca represalii, a lovit Brazilia cu creşteri tarifare, sancţiuni împotriva judecătorului preşedinte şi revocarea vizelor pentru majoritatea judecătorilor Curţii Supreme.

Întrebat joi despre condamnare, Trump l-a lăudat din nou pe Bolsonaro, calificând verdictul drept „un lucru teribil”.

„Cred că este foarte rău pentru Brazilia”, a adăugat el.

În timp ce urmărea condamnarea tatălui său din SUA, congresmanul brazilian Eduardo Bolsonaro a declarat pentru Reuters că se aşteaptă ca Trump să ia în considerare impunerea de noi sancţiuni asupra Braziliei şi judecătorilor Curţii Supreme.

Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat pe X că instanţa a „hotărât în mod injust”, adăugând: „Statele Unite vor răspunde în consecinţă la această vânătoare de vrăjitoare”.

Ministerul de Externe al Braziliei a emis o declaraţie în care a calificat comentariul lui Rubio drept o ameninţare care „atacă autoritatea braziliană şi ignoră faptele şi dovezile convingătoare din dosar”. Ministerul a declarat că democraţia braziliană nu se va lăsa intimidată de SUA.

Preşedintele Luiz Inacio Lula da Silva a declarat, de asemenea, că nu se teme de noi sancţiuni din partea SUA într-un interviu acordat canalului local de televiziune Band cu câteva ore înainte de confirmarea condamnării lui Bolsonaro.

Verdictul nu a fost unanim, judecătorul Luiz Fux achitându-l pe fostul preşedinte de toate acuzaţiile şi punând la îndoială competenţa instanţei.

Acest singur vot ar putea deschide calea către contestarea hotărârii, ceea ce ar putea apropia încheierea procesului de alegerile prezidenţiale din octombrie 2026. Bolsonaro a afirmat în repetate rânduri că va candida la acele alegeri, în ciuda faptului că i s-a interzis să candideze.

Avocaţii lui Bolsonaro au declarat într-un comunicat că sentinţa „a fost absurd de excesivă” şi că vor depune apelurile corespunzătoare.

Bolsonaro şi-a început călătoria politică în anii 1980 în consiliul municipal din Rio de Janeiro, după o scurtă carieră ca paraşutist în armată. A continuat să servească aproape trei decenii ca congresman în Brasilia, unde a devenit rapid cunoscut pentru apărarea politicilor din era autoritară.

Într-un interviu, el a susţinut că Brazilia se va schimba doar „în ziua în care va izbucni războiul civil şi vom face ceea ce regimul militar nu a făcut: uciderea a 30.000 de oameni”.

Considerat mult timp un actor marginal, el şi-a rafinat ulterior mesajul pentru a pune în evidenţă temele anticorupţie şi pro-valori familiale. A găsit un teren fertil când au izbucnit proteste de masă în toată Brazilia în 2014 şi 2015, pe fondul scandalului de corupţie „Car Wash”, care a implicat sute de politicieni – inclusiv preşedintele Luiz Inacio Lula da Silva, a cărui condamnare a fost ulterior anulată.

Furia anti-establishment i-a deschis calea către succesul în cursa prezidenţială din 2018, zeci de parlamentari de extremă dreapta şi conservatori fiind aleşi în urma sa. Aceştia au transformat Congresul într-un obstacol durabil în calea agendei progresiste a lui Lula.

Preşedinţia lui Bolsonaro a fost marcată de un scepticism intens faţă de vaccinuri în timpul pandemiei şi de acceptarea exploatării miniere ilegale şi a creşterii bovinelor în pădurea tropicală amazoniană, unde defrişările au crescut.

În timp ce se confrunta cu o campanie electorală dificilă împotriva lui Lula în 2022 – pe care Lula a câştigat-o – comentariile lui Bolsonaro au căpătat un caracter din ce în ce mai mesianic, ridicând îngrijorări cu privire la disponibilitatea sa de a accepta rezultatele.

„Am trei alternative pentru viitorul meu: să fiu arestat, ucis sau să câştig”, a spus el, într-un discurs ţinut la o întâlnire a liderilor evanghelici în 2021. „Niciun om de pe Pământ nu mă va speria.”

În 2023, curtea electorală din Brazilia i-a interzis să ocupe funcţii publice până în 2030 pentru că a făcut afirmaţii nefondate despre sistemul de vot electronic din Brazilia.

Ministrul relaţiilor instituţionale al lui Lula, Gleisi Hoffmann, a declarat că condamnarea lui Bolsonaro „garantează că nimeni nu va mai îndrăzni să atace statul de drept sau voinţa poporului exprimată la urne”.

Condamnarea lui Bolsonaro şi durabilitatea acesteia vor fi un test puternic pentru strategia adoptată de judecătorii de rang înalt din Brazilia pentru a proteja democraţia ţării împotriva a ceea ce ei descriu ca fiind atacuri periculoase din partea extremei drepte.

Ţintele lor au inclus platformele de socializare pe care le-au acuzat de răspândirea dezinformării despre sistemul electoral, precum şi politicieni şi activişti care au atacat curtea. Trimiterea fostului preşedinte şi a aliaţilor săi la închisoare pentru planificarea unei lovituri de stat reflectă punctul culminant al acestei strategii polarizante.

Cazurile au fost conduse în mare parte de figura autoritară a judecătorului Alexandre de Moraes, numit la Curte de un preşedinte conservator în 2017, a cărui abordare dură faţă de Bolsonaro şi aliaţii săi a fost salutată de stânga şi denunţată de dreaptă ca fiind persecuţie politică.

„Vor să mă scoată din jocul politic anul viitor”, a declarat Bolsonaro pentru Reuters într-un interviu recent, referindu-se la alegerile din 2026, în care Lula va candida probabil pentru un al patrulea mandat. „Fără mine în cursă, Lula ar putea învinge pe oricine.”

Semnificaţia istorică a cazului depăşeşte fostul preşedinte şi mişcarea sa, a declarat Carlos Fico, un istoric care studiază armata braziliană la Universitatea Federală din Rio de Janeiro citat de Reuters.

Curtea Supremă a decis, de asemenea, condamnarea a şapte aliaţi ai lui Bolsonaro, printre care cinci ofiţeri militari.

Verdictul marchează prima dată de când Brazilia a devenit republică, acum aproape 140 de ani, când oficiali militari au fost pedepsiţi pentru încercarea de a răsturna democraţia.

„Procesul este un semnal de alarmă pentru forţele armate”, a declarat Fico. „Ei trebuie să realizeze că ceva s-a schimbat, având în vedere că înainte nu exista nicio pedeapsă, iar acum există.”