Presa iraniană critică Rusia şi China pentru răspunsul la atacurile israeliene

Răspunsul Chinei şi al Rusiei la atacurile Israelului asupra Iranului a stârnit numeroase critici, mulţi considerând reacţiile insuficiente şi tardive. Un sentiment de frustrare a străbătut din presa iraniană cu privire la faptul că nici Moscova şi nici Beijingul nu au condamnat atacurile israeliene, relatează Middle East Eye.

Cotidianul Ham-Mihan a subliniat că, având în vedere promovarea pe scară largă a relaţiilor strategice dintre Teheran, Moscova şi Beijing în ultimii ani, existau aşteptări ca Rusia şi China să condamne oficial atacurile asupra Iranului.

„Au trecut trei zile de la atacul militar israelian asupra siturilor din trei provincii iraniene înainte ca Ministerul chinez de Externe să reacţioneze. Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe a comentat, de asemenea, atacul la doar câteva ore după acesta. În cele din urmă, nici Beijingul, nici Moscova nu au condamnat acţiunile Israelului”, a scris cotidianul menţionat.

Pe măsură ce sancţiunile occidentale împotriva Iranului s-au înăsprit în ultimii ani, Teheranul şi-a consolidat legăturile economice cu Moscova şi Beijing, unul dintre principalele rezultate fiind vânzarea de petrol ieftin către China.

Cu toate acestea, extinderea acestor legături politice s-a confruntat în mod constant cu critici în Iran, iar nemulţumirea s-a intensificat în urma recentelor conflicte directe dintre Iran şi Israel.

Apeluri pentru acţiuni militare directe împotriva Israelului

Un ziar afiliat aşa-numitei „linii dure” din Iran a făcut apel la acţiuni militare directe împotriva Israelului, susţinând că astfel de atacuri sunt esenţiale pentru asigurarea stabilităţii regionale.

Într-un articol intitulat „Uciderea câinelui”, cotidianul Agaah a subliniat necesitatea intensificării confruntărilor militare cu Israelul, afirmând că „Atacurile asupra intereselor regimului sionist la nivel mondial garantează securitatea regiunii”.

Atacul Israelului asupra Iranului stârneşte sentimente naţionaliste şi divizează opinia publică

Raportul conţinea imagini ale liderilor politici şi militari ai Israelului alături de ţinte sugerate, inclusiv centre militare şi economice.

Acesta nu este primul caz în care Agaah pledează pentru acţiuni directe împotriva Israelului. Luna trecută, cotidianul a publicat o listă de situri care ar putea fi vizate de rachetele şi dronele Hezbollah. Lista includea fabrici de alimente, instalaţii energetice, uzine tehnologice şi situri de producţie chimică.

În plus, centrala nucleară Dimona a fost identificată drept o ţintă pentru Hezbollah, aflată, se pare, în raza de acţiune a rachetelor iraniene Fateh-110.

Fost parlamentar: Diplomaţia iraniană este împiedicată de conflictele interne

Fostul şef al Comisiei pentru securitate naţională şi politică externă a parlamentului iranian a criticat modul în care guvernul gestionează grupurile „extremiste” din interiorul ţării, afirmând că acestea subminează eforturile diplomatice.

Într-un editorial, Hashmatullah Falahat Pishe a susţinut că eşecul de a unifica forţele politice interne a dus la eşecuri în politica externă a naţiunii.

„Diplomaţia este acceptată şi de încredere la nivel global atunci când reflectă o voce unificată şi puternică în cadrul unei ţări. Prin urmare, principalele obstacole în calea diplomaţiei de aici sunt interne”, a scris el, adăugând: „Guvernul domnului Pezeshkian trebuie să abordeze mai întâi aceste probleme”.

Falahat Pishe a menţionat, de asemenea, recentele vizite ale ministrului de Externe Abbas Araghchi în nouă ţări din Orientul Mijlociu, subliniind că activităţile grupurilor extremiste din Iran au subminat aceste eforturi diplomatice.

„Acest lucru arată că guvernul nu şi-a rezolvat încă provocările interne cu facţiunile extremiste. Guvernul trebuie mai întâi să demonstreze capacitatea de a aborda problemele de politică externă pe plan intern. Numai atunci diplomaţia poate avea succes”, a concluzionat el.

Discursul consilierului afgan stârneşte reacţii negative

Invitarea lui Farugh Azam, consilier al Ministerului Energiei şi Apei din Afganistan, să ţină un discurs şi să primească laude a stârnit indignare în Iran. Azam este considerat un susţinător cheie al restricţionării fluxului de apă din râul Helmand către Iran.

Râul Helmand izvorăşte din Afganistan şi se varsă în lacul Hamoun din Iran, care a secat în ultimii ani.

Hossein Farzin, expert în diplomaţia resurselor de apă, a fost unul dintre specialiştii iranieni care au considerat invitaţia lui Azam ca fiind în detrimentul intereselor naţionale ale Iranului.

Farzin a susţinut că „a-i oferi o platformă lui Azam este o mişcare riscantă şi consideră că lauda adusă acestui oficial afgan este în detrimentul ţării. El este unul dintre promotorii construirii mai multor baraje în Afganistan, ceea ce ar afecta şi mai mult mediul Iranului”.

Problema drepturilor la apă pentru lacul Hamoun a reprezentat un punct major de dispută între Iran şi Afganistan, în special de la revenirea talibanilor la putere.