Premierul spaniol avertizează că foamea este folosită ca „armă de război ieftină”

Prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez a avertizat marţi că foamea este folosită din ce în ce mai des ca „armă ieftină” în conflictele armate.

El a condamnat atacurile asupra infrastructurii alimentare şi a avertizat că perturbările rutelor comerciale din Orientul Mijlociu riscă să declanşeze o criză alimentară globală în câteva luni.

Foamea ca armă

Vorbind la evenimentul „Securitatea alimentară şi nutriţia sub presiune” din cadrul Săptămânii Nutriţiei de la Roma, Sanchez a spus că în ultimii opt ani au fost documentate peste 20.000 de atacuri asupra pieţelor, terenurilor agricole şi reţelelor de distribuţie.

El a făcut referire în mod specific la Gaza, unde „unii încearcă să câştige un război înfometând un întreg popor până la supunere”, adăugând că astfel de tactici reprezintă „o încălcare flagrantă a dreptului internaţional umanitar”.

Liderul spaniol a criticat, de asemenea, reţinerea de către Israel a membrilor flotei umanitare săptămâna trecută, afirmând că aceştia au „umilit, abandonat şi maltratat” activiştii care încercau să livreze ajutoare.

„Foamea astăzi este exact asta: o armă”, a spus Sanchez, citat de YeniŞafak, descriind-o ca „o armă foarte ieftină” care afectează în mod disproporţionat populaţiile civile.

Perturbări ale comerţului mondial

Sanchez a avertizat că închiderea Strâmtorii Ormuz — prin care trece aproape jumătate din comerţul maritim cu îngrăşăminte — a determinat o creştere cu 50% a preţurilor îngrăşămintelor pe baza de azot.

Europenii resimt deja impactul „în buzunare” prin creşterea costurilor alimentelor, a remarcat el, în timp ce alte regiuni se confruntă cu consecinţe „şi mai dramatice”, pe măsură ce riscurile de foamete cresc.

„Cei care pun lumea pe foc nu sunt niciodată cei care ajung să sufere de foame”, a spus Sanchez, avertizând că deciziile luate astăzi vor determina dacă lumea se va confrunta cu o nouă criză alimentară în următoarele şase până la 12 luni.

Spania a majorat ajutorul pentru dezvoltare cu 13% în 2025, în ciuda declinurilor globale mai ample, a adăugat el, angajându-se să susţină în continuare eforturile multilaterale de combatere a foametei.

FAO avertizează asupra unei crize mai profunde

Directorul general al Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură, Qu Dongyu, a reiterat aceste îngrijorări, afirmând că perturbările legate de conflictul din Orientul Mijlociu exercită o presiune tot mai mare asupra sistemelor agroalimentare globale.

„Deciziile pe care le luăm acum vor determina dacă acesta rămâne un şoc gestionabil sau se transformă într-o criză globală mai profundă a securităţii alimentare în 2026 şi 2027”, a spus Qu, îndemnând la acţiuni timpurii înainte ca costurile umanitare să crească.

El a remarcat că preţurile în creştere ale energiei şi îngrăşămintelor cresc costurile de producţie la nivel mondial, în timp ce ţările vulnerabile, care se confruntă deja cu datorii, şocuri climatice şi conflicte, se află sub o presiune din ce în ce mai mare.

„Crizele alimentare nu încep atunci când rafturile sunt goale. Ele încep atunci când fermierii nu pot plantă, când îngrăşămintele devin inaccesibile, când sistemele de transport se defectează şi când gospodăriile vulnerabile îşi pierd puterea de cumpărare”, a spus Qu.