Premierul Canadei, Mark Carney, va vizita Parisul şi Londra pe fondul atacurilor lui Trump la adresa suveranităţii ţării

Mark Carney, noul prim-ministru canadian, se îndreaptă spre Paris şi Londra în căutare de alianţe, în timp ce se confruntă cu atacurile lui Donald Trump la adresa suveranităţii şi economiei Canadei, potrivit The Guardian.

Carney face în mod deliberat prima sa călătorie în străinătate în capitalele celor două ţări care au modelat existenţa timpurie a Canadei. La ceremonia de depunere a jurământului de vineri, Carney a subliniat că ţara a fost construită pe fundaţia a trei popoare: francez, englez şi indigen. Potrivit premierului, Canada este fundamental diferită de Statele Unite şi că „niciodată, sub nicio formă, în niciun fel, nu va face parte din Statele Unite”.

Un oficial guvernamental de rang înalt a informat reporterii în avion înainte de a-l lua pe Carney la Montreal, declarând că scopul călătoriei a fost de a dubla parteneriatele cu cele două ţări fondatoare ale Canadei. Oficialul a adăugat: "Canada este un bun prieten al Statelor Unite, dar ştim cu toţii ce se întâmplă".

Nelson Wiseman, profesor emerit la Universitatea din Toronto, a declarat: „Factorul Trump este motivul călătoriei. Factorul Trump eclipsează orice altceva cu care trebuie să se confrunte Carney”.

Carney, fost bancher central, a împlinit duminică 60 de ani. El se va întâlni luni cu preşedintele francez Emmanuel Macron, la Paris, apoi se va deplasa la Londra pentru a se întâlni cu premierul britanic Keir Starmer, într-un efort de a diversifica schimburile comerciale şi poate de a coordona un răspuns la tarifele lui Trump.

De asemenea, el se va întâlni cu Regele Charles III, şeful statului canadian.

Călătoria în Anglia este o adevărată întoarcere acasă, având în vedere că Mark Carney a fost guvernator al Băncii Angliei, primul fără cetăţenie britanică numit în această funcţie în cei peste 300 de ani de existenţă ai instituţiei.

Carney călătoreşte apoi la marginea Arcticii canadiene pentru a „reafirma securitatea şi suveranitatea arctică a Canadei”, înainte de a reveni la Ottawa, unde se aşteaptă să convoace alegeri în câteva zile.

De asemenea, premierul canadian a declarat că este gata să se întâlnească cu Trump dacă acesta arată respect pentru suveranitatea canadiană. El a declarat că nu intenţionează să viziteze Washingtonul în acest moment, dar speră să aibă o convorbire telefonică cu preşedintele în curând.

Tarifele vamale de 25% şi discuţiile lui Trump privind transformarea Canadei în al 51-lea stat american au înfuriat canadienii, iar mulţi evită să cumpere produse americane atunci când pot.

Guvernul Carney revizuieşte achiziţia de avioane de luptă F-35 fabricate în SUA în contextul războiului comercial al lui Trump.

Partidul Liberal aflat la guvernare părea pregătit pentru o înfrângere electorală istorică în acest an, până când Trump a declarat război economic şi a afirmat în mod repetat că Canada ar trebui să devină al 51-lea stat. Acum, partidul şi noul său lider, Carney, ar putea ieşi învingători.

Robert Bothwell, profesor de istorie canadiană şi relaţii internaţionale la Universitatea din Toronto, a declarat că premierul a fost înţelept să nu-l viziteze pe Trump.

„Nu are niciun rost să meargă la Washington. După cum arată tratamentul [fostului prim-ministru Justin] Trudeau, tot ceea ce rezultă este o încercare grosolană a lui Trump de a-şi umili oaspeţii”, a spus Bothwell.

Bothwell a spus că Trump cere respect „dar este adesea o stradă cu sens unic, cerându-le celorlalţi să lase deoparte respectul de sine pentru a se supune voinţei sale”.

Daniel Béland, profesor de ştiinţe politice la Universitatea McGill din Montreal, a declarat că este absolut esenţial ca ţara să-şi diversifice comerţul pe fondul războiului comercial cu Statele Unite. Mai mult de 75% din exporturile Canadei se îndreaptă către SUA.

Béland a declarat că suveranitatea arctică a fost, de asemenea, o problemă cheie pentru Canada.

„Discuţiile agresive ale preşedintelui Trump atât despre Canada, cât şi despre Groenlanda şi apropierea aparentă dintre Rusia, o putere arctică puternică, şi Statele Unite sub conducerea lui Trump au sporit neliniştile cu privire la controlul nostru asupra acestei regiuni îndepărtate, dar extrem de strategice”, a subliniat Béland.