Pompierii români de la descarcerare pun accent pe viteză şi nu pe prudenţă precum omologii lor britanici (comandant britanic)

În România, pompierii de la descarcerare se concentrează asupra vitezei de acţiune, în timp ce omologii lor britanici pun accentul pe prudenţă, îşi iau timpul necesar şi evită riscurile, a afirmat într-un interviu de luni pentru publicaţia britanică Hull and East Riding, comandantul britanic Ian Marritt, care a evaluat pompieri români cu prilejul unui exerciţiu de instruire de două zile, la Braşov.

''Viteza a fost primul lor imperativ, în detrimentul siguranţei proprii sau a victimelor', a spus Marritt. Spre groaza lui, pompierii au fost atât de grăbiţi, că aproape au rănit victimele - şi reciproc.

''Sparg ferestrele fără a asigura vreo protecţie pentru victime sau pentru ei', a precizat comandantul britanic.' Unul dintre ei şi-a pus cuţitul pe o parte a capotei unei maşini pentru a o tăia iar pe partea cealaltă se afla un paramedic'', a mai spus el.

Marritt este comandant în cadrul ''Humberside Fire And Rescue Service'' (HFRS) şi evaluează pompierii în competiţii privind operaţiuni de salvare pentru a stabili cine se descurcă cel mai bine cu eventuale victime. La Braşov, în România el i-a evaluat pe pompieri privind modul de manipulare a victimelor prinse în accidente auto simulate.

'În general, britanicii sunt consideraţi cei mai buni din lume', a apreciat Marritt. Deşi nu a putut contesta entuziasmul românilor, tehnicile acestora au fost, în opinia sa, destul de departe de ceea ce obişnuiesc să facă britanicii. 'Au avut foarte puţin conceptul de sisteme sigure de lucru în abordarea echipei lor şi cum să lucreze împreună', a spus el. 'În timpul competiţiilor britanice am fost nevoit să port oameni pe umăr - dar în România a trebuit să strig şi să intervin personal din cauza unora dintre lucrurile pe care le făceau', a relevat el.

Marritt a apreciat că în ceea ce priveşte instruirea, pompierii au fost oarecum departe de standardele occidentale ale serviciilor de salvare. 'Sistemele lor de instruire sunt cu 30 de ani în urma noastră', a spus el. Dar aceste metode de modă veche au fost compensate de echipamente performante. 'Instrumentele pe care le-au folosit au fost mai bune decât ale noastre', a spus el. 'UE a investit destul de mult în capacităţile de salvare din România. Au avut multă finanţare - din păcate au avut echipamentele, dar nu şi instruirea cum să le folosească', a comentat el.

La exerciţii au participat 17 echipe de pompieri, iar marea majoritate mai au încă un drum lung de parcurs. 'Îngrijirea victimelor a fost fundamentală', a spus Marritt. 'Două echipe au fost destul de bune - una a fost o şcoală de instruire, iar cealaltă de la Bucureşti', a adăugat el.

Echipele de salvare profesioniste lucrează în jurul conceptului de ''oră de aur'' - timpul dintre un accident şi cel în care victimele accidentului ajung la spital. Acest lucru le acordă pompierilor aproximativ 20 de minute pentru a scoate oamenii din maşini - iar în Anglia, dacă cineva nu este în pericol imediat, echipajele îşi iau timpul de care au nevoie pentru a evita înrăutăţirea situaţiei.

Aproape toate echipele româneşti au eliberat victimele repede. Dar, în opinia lui Marritt au făcut acest lucru prea repede. 'Dacă o victimă este stabilă atunci ai timp pentru a o descarcera. Dacă nu este stabilă atunci acţionezi rapid', a explicat el.

Regimul comunist s-a încheiat în România în 1989, iar serviciul de pompieri recuperează încă deceniile de neglijare a sa. ''Deoarece România este o ţară fostă comunistă, se află încă în etapa de dezvoltare', a subliniat Marritt. 'Sunt o ţară care prezintă semne de progres şi dezvoltare ambiţioasă şi au făcut cu adevărat o treabă bună prin faptul că au introdus infrastructura. Acum trec prin etapa punerii în aplicare a instruirii'', a precizat el.

Serviciul de pompieri al ţării, spre deosebire de cel britanic, este o organizaţie militară. Deşi Marritt a admirat disciplina sa, a fost preocupat de faptul că nu au fost ridicate chestiuni importante. 'Dezavantajul este că nimeni nu va contesta ofiţerii', a spus el. 'Comandanţii s-ar implica întotdeauna în toate activităţile, dar nu ar monitoriza siguranţa. Generalii lor le spun că trebuie să participe activ şi nimeni nu pune la îndoială acest lucru'', a fost de părere Marritt.

Serviciul de pompieri suferă şi de o lipsă de clădiri de instruire. 'Centrul lor naţional de instruire este o clădire veche în stil sovietic cu turnuri de control împrejur', a spus instructorul britanic.

Pompierii români câştigă 300 de euro pe lună - în jur de 240 de lire sterline. 'Nu au un salariu foarte bun pentru România', este de părere el.

'Am pus bazele pe care trebuie să se construiască. Va fi un program de 10 sau 15 ani'', a mai declarat Marritt, care speră însă că încet şi cu perseverenţă vor câştiga cursa.