Politolog: În ciuda propagandei suveraniste, intrarea vecinilor de la sud în Euro este văzută ca un eşec al României
Politologul Vlad Adamescu a venit cu o serie de precizări importante după ce a urmărit dezbaterea publică aprinsă referitoare la intrarea Bulgariei în zona Euro.
Analiza lui Vlad Adamescu
1. În ciuda propagandei suveraniste, intrarea vecinilor de la sud în Euro este văzută ca un eşec al României de majoritatea presei şi a cetăţenilor obişnuiţi (ar merita un sondaj pe tema asta). Românii, în ciuda vuvuzelelor de extremă dreapta, vor în nucleul dur al UE, care presupune adoptarea monedei unice europene.
2. Bulgaria merită lăudată pentru că şi-a urmărit interesul naţional, însă laudele ar trebui un pic moderate. Vecinii de la sud nu-şi mai controlează politica monetară încă din 1997, când o criză a hiperinflaţiei a determinat Sofia să fixeze cursul levei de cel al mărcii germane (1 leva = 1 marcă). În 1997, inflaţia ajunsese la 300%, ceea ce a provocat proteste masive de stradă şi o criză politică. Prin comparaţie, în România inflaţia a ajuns la un record absolut în 1993, de 256%. În 1999, odată cu lansarea euro, cursul fixat a fost de 1 EUR = 1.95583 BGN, curs la care a rămas de atunci.
3. Ce a însemnat în practică? O mai mare încredere a investitorilor străini în Bulgaria şi stabilitate economică, cu preţul sacrificării politicii monetare independente, deci o rată a şomajului mai mare în ultimii 25 de ani, salarii mai mici, exporturi mai puţin competitive.
4. Din 1999, Bulgaria a funcţionat ca o economie cu monedă euro, fără să fie în vreun fel reprezentată unde se iau deciziile, în Eurogrup. Deci fără niciun control asupra propriei monede. Faptul că a fost nevoie de 19 ani de la aderarea la UE la intrarea în Euro (şi prin consecinţă, reluarea suveranităţii asupra propriei monede) reprezintă un eşec major al elitelor politice bulgăreşti. România a avut control total asupra politicii sale monetare în tot acest timp.
Ce lecţii ar trebui să tragă România?
"În primul rând că locul nostru este în nucleul dur al UE, inclusiv ca parte a monedei unice, iar criteriile de convergenţă (stabilitatea preţurilor, deficit redus, datorie publică redusă) ar trebui urmărite pentru sănătatea finanţelor publice româneşti în general. Succesul (întârziat) al Bulgariei nu este un eşec pentru România, dar poate servi drept reminder al locului pe care o ţară mare ca noi ar trebui să-l ocupe în UE."
