Plasticul creşte riscul de atac de cord, accident vascular cerebral şi moarte prematură [Studiu]

Inhalarea de plastic creşte dramatic riscul unei persoane de a suferi atac de cord, accident vascular cerebral şi moarte prematură, potrivit unor cercetători italieni.

Prin intermediul unor teste specializate, cercetătorii au descoperit microplastice nocive amestecate cu clor în arterele blocate a peste jumătate dintre persoanele din studiul lor (150 din 312 persoane).

Aceste persoane aveau de 4,5 ori mai multe şanse de a suferi un atac de cord, un accident vascular cerebral sau de a muri în următorii trei ani, din cauza microplasticelor care perturbă procesarea grăsimilor în organism.

Profesorul Philip Landrigan a declarat că arterele lor conţineau aproximativ 21,7 micrograme din cel mai comun plastic (polietilenă) şi 5,2 micrograme din cel de-al treilea cel mai comun plastic (clorură de polivinil), cel mai probabil prin alimentaţie şi respiraţie.

"Polietilena şi clorura de polivinil, în diferitele lor forme, sunt utilizate într-o gamă largă de aplicaţii, inclusiv în producţia de recipiente pentru alimente şi produse cosmetice şi conducte de apă", a spus el, avertizând că particulele din conducte intră în apa potabilă.

"Descoperirea noastră arată că [aceste] mici particule de plastic se adună în locurile în care se înfundă arterele", a afirmat el, "într-o formă legată de particule fine, inhalabile... transportate pe distanţe lungi de vânt".

El a menţionat că particulele mai mici de 200 de nanometri rămân blocate între celulele arterelor după ce trec prin bariere precum intestinul.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) afirma că particulele mai mari de 150 de micrometri nu pot pătrunde în fluxul sanguin sau în vasele de sânge.

Alte studii efectuate la om au descoperit particule de până la 30 de micrometri în ficat, până la 10 micrometri în placentă, până la 88 de micrometri în plămâni, până la 12-15 micrometri în laptele matern şi în urină şi peste 700 de nanometri în sângele integral.

Un micrometru reprezintă 1.000 de nanometri.

Landrigan a menţionat că descoperirea microplasticelor în corpul uman a fost revoluţionară şi a ridicat multe probleme presante care necesită o atenţie imediată.

El a subliniat, de exemplu, aditivii periculoşi din particulele de plastic, cum ar fi clorul, care sunt foarte cancerigeni şi reprezintă o ameninţare gravă pentru sănătatea umană.

El a întrebat: "Ce alte organe, în afară de inimă, pot fi în pericol? Cum putem reduce expunerea?".

"Primul pas este să recunoaştem că costul redus şi comoditatea în folosirea materialelor plastice sunt înşelătoare şi că, de fapt, acestea ascund mari prejudicii", a specificat el.

El a încurajat reducerea utilizării plasticului, în special a articolelor inutile de unică folosinţă, şi a subliniat importanţa monitorizării şi reducerii la minimum a utilizării plasticului la nivel personal şi la locul de muncă.

La studiu au participat persoane cu vârste cuprinse între 18 şi 75 de ani cu blocaje severe în arterele de la nivelul gâtului, care urmau să fie supuse unei intervenţii chirurgicale pentru a le curăţa.

Nu au fost incluşi cei cu insuficienţă cardiacă, anumite probleme cardiace, cancer sau alte probleme.

Opt pacienţi au suferit un accident vascular cerebral sau au murit înainte de începerea studiului.

Înţelegerea limitată a microplasticelor: OMS

OMS a investigat recent microplasticele din apa potabilă şi a publicat un raport privind riscurile pentru sănătate asociate acestora ca urmare a creşterii prezenţei microplasticelor în mediul înconjurător.

Cu toate acestea, OMS a remarcat că informaţiile despre cât de dăunătoare sunt microplasticele atunci când sunt inhalate sau consumate sunt "limitate".

"Componentele microplasticelor care reprezintă cel mai mare risc pentru sănătatea umană sunt puţin cunoscute, deşi nu poate fi exclusă o contribuţie a microplasticelor", a declarat un purtător de cuvânt al OMS.

"Sunt necesare informaţii privind efectele dimensiunii particulelor, formei, compoziţiei polimerice şi a altor factori reprezentativi pentru microplasticele relevante pentru mediu".

Purtătorul de cuvânt a menţionat că microplasticele ar putea avea, de asemenea, efecte adverse ca şi alte particule mici, solide, care acţionează în mod similar.

Cu toate acestea, cercetătorii au recunoscut că publicul devine din ce în ce mai conştient de problema materialelor plastice, existând un consens general asupra faptului că acestea nu ar trebui să se afle în mediul înconjurător şi că este necesar să se ia măsuri pentru a reduce expunerea.

"Acest lucru ar trebui să includă o mai bună gestionare a materialelor plastice pe tot parcursul ciclului de viaţă al produselor şi reducerea utilizării materialelor plastice, atunci când este posibil, pentru a ne îndrepta către o economie a materialelor plastice mai durabilă".